Capitala Sloveniei, Ljubljana este un oras situat pe Ljubljanica, afluentul raului sava, in culoarul depresionar de la poalele muntilor Alpi si numara peste 330.000 de locuitori. Limba oficiala este slovena, dar ca limbi turistice si vorbite mai sunt italiana, germana si engleza. Moneda: euro. Fosta moneda: tolar sloven.
Istoria orasului Ljubljana – De la Emona la Ljubljana
In regiune au aparut inca din cele mai vechi timpuri asezari locuite iliri si celti. In timpul hegemoniei romane, din secolele I-VI, actuala capitala a Sloveniei s-a numit Emona. Ulterior, a mai capatat denumirea de Laybach. Ljubljana a fost pentru prima oara mentionata in surse scrise in 1144. Incepe sa se dezvolte in secolul al XIII lea, cand devina capitala provinciei Carniola. In 1335 trece sub dominatia Habsburgilor. De la sfarsitul Evului Mediu, orasul isi asuma rolul de capitala culturala slovena. Cunoaste prosperitate incepand cu secolul al XVII-lea. Orasul devine capitala provinciei iliriene, creata de Napoleon in 1809, care trece in stapanirea Austriei in anul 1815. In anul 1821, are loc aici un congres al Sfintei Aliante.
Ljubljana a fost lovita de doua cutremure: in 1511 si in 1895, cand aproape intregul oras a fost distrus. Reconstructia orasului a dat orasului noua imagine de astazi. Dupa primul razboi mondial, Austro-Ungaria se dezintegreaza si Slovenia se alatura noului stat, Regatul sarbilor, croatilor si slovenilor. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Ljubljana devine capitala Sloveniei, una dintre cele sase republici ale R.S.F Iugoslavia. Ljubljana este astazi centrul vietii politice, culturale, economice si stiintifice din Slovenia.
Ce e de vazut in Ljubljana
Unii considera Ljublaja o Praga mai mica. Cele mai importante obiective turistice se afla pe malurile raului. Arhitectul de renume international, Joze Plecnik, a construit poduri celebre, o piata si Biblioteca nationala si universitara. Vechea Ljubljana este un paradis pentru plimbari. Se ajunge aici pe podul triplu Tromostovje. Vara, stradutele inguste imbie vizitatorii pe terasele cafenelelor. O atractie aparte o constituie castelul din orasul medieval.
Arhitectura sacra este reprezentata de biserica Sfantul Francisc de Siska si biserica Trnovo. Muzeul Municipal prezinta o colectie de arteface romane, in timp ce Muzeul National poseda colectii din preistorie, istorie naturala si etnografie. In apropiere se afla Muzeul de Arta Moderna, unde in fiecare vara are loc Bienala Internationala de Arta Grafica. Mai multe muzee se afla in orasul vechi. Pentru plimbari si recreere, ideal este Parcul Tivoli, cu amenajari pentru bowling, terenuri de tenis si piscine.
Printre alte monumente se numara si palate – unul dintre acestea este Krijan, construit in secolul al XVIII-lea – statui (monumentul Presem), fantani (fantana baroca) etc.
Ljubljana este centru de cercetari nucleare si tot odata cel mai important centru universitar si cultural-stiintific (cu universitate, alte institutii de invatamant superior, Academia Slovena de Stiinta si Arta, 13 institute de cercetare si 9 biblioteci).
Mancaruri traditionale din Ljubljana
Bucataria traditionala este compusa din preparate fara carne, cum ar fi zganci z mlekom (pe baza de grau si lapte), Struklji (cu branza, smantana sau carne). Specialitati sunt stajerski kostrum (carne de oaie fripta cu ceapa si condimente), svinjsko meso in klobase u tunki (porc si carnati in sos), kranjske kolbase – carnati de Kranj, Koruzna potica na opeki (prajitura de faina de porumb la cuptor).
Se beau vinuri albe, rosii, vin sec. Alcoolul local este numit boroncka, pe baza de ienupar.
In Slovenia sunt multi stupi si multe deserturi si bauturi sunt indulcite cu miere. O supriza pentru oaspetii orasului sunt mali kruher, paini picante care se vand in piete, nelipsite in zilele de sarbatoare.