Statiunea Lipova

Statiunea este profilata in principal pe tratamentul afectiunilor cardiovasculare.

Clima: Situata in lunca Muresului, intre dealurile Lipovei si prelungirile muntilor Zarandului, la altitudinea de 138 m, statiunea are un climat continental moderat cu influente submediteraneene. Temperatura medie a lunii iulie este de 21 de grade celsius, iar cea a lunii ianuarie de -2 grade celcius; nebulozitate redusa. Precipitatiile medii anuale ating 623 mm. Lipova este ferita de curentii puternici de aer.

Factori natrurali terapeutici: Ape minerale carbogazoase, feruginoase, biocarbonate, calcice, sodice, magneziene, hipotone, cu o mineralizare totala de 0,57-5,52 g/l. bioclimat sedativ de crutare.

Indicatii terapeutice

• afectiuni ale aparatului cardiovascular (stari dupa infarct miocardic in perioada de dupa convalescenta), hipertensiune arteriala, arteriopatii periferice cu tulburari trofice discrete, varice stadii I si II);
• afectiuni ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, tulburari functionale ale intestinului gros, colite cronice in forme usoare);
• afectiuni hepato-biliare (dischinezia biliara, colecista cronica, pancreatita cronica);
• afectiuni ale cailor respiratorii (predispozitii pentru afectiuni pulmonare microbiene sau virotice, nevroze respiratorii);
• afectiuni asociate (nevroza astenica, afectiuni ale rinichiului si cailor urinare, afectiuni ginecologice, afectiuni profesionale).

Informatii utile

• Statiune de interes general aflata la 2,5 km de orasul Lipova si 33 km de Arad.
• Cai de acces: feroviare, gara Radna pe linia Bucuresti-Arad sau pe linia Timisoara-Radna si apoi cu autobuzul pana in statiune; rutiere: DN7 de la Arad sau de la Deva pana la Lipova, cu derivatie spre statiune, precum si DJ 691 Timisoara-Lipova.

Obiective turistice in statiune si in imprejurimi

• Muzeul Orășenesc Lipova înființat în 1952 și adăpostit în Castelul Misici, construit în secolul al XIX-lea. Alături de numeroasele obiecte de artă feudală și de o colecție de cărți romanești vechi, muzeul cuprinde și colecțiile de artă ale Eleonorei Costescu și ale lui Vasile Varga.
• Biserica Ortodoxă “Adormirea Maicii Domnului”, la a cărei ridicare a contribuit, potrivit tradiției, și domnul Țării Românești, Basarab I
• La Ruga, monument de piatră și marmură ridicat în anul 1933. Amintește de mișcările populare din anul 1744, îndreptate împotriva unirii cu Roma și împotriva stăpânirii habsburgice
• Vechea școală românească, construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea; cuprinde elemente de stil baroc
• Bazarul turcesc datează din perioada celei de a doua stăpâniri otomane și impresionează prin dimensiuni. Fațada cuprinde 8 pilaștri cilindrici legați între ei prin arcade, ce străjuiesc un larg pasaj comercial. Central, construcția este dominată de un frontispiciu triunghiular.
• Mănăstirea și biserica de pelerinaj “Maria Radna” a fost ridicată în mai multe etape. Începuturile acestui sfînt lăcaș se leagă de ordinul călugărilor romano-catolici franciscani, care au întemeiat-o în jurul anului 1551. Biserica, începută în anul 1756 și finalizată 26 de ani mai târziu, se remarcă prin altarul de marmură de Carrara pe care este așezată icoana Sf.Maria. În spatele acesteia poate fi admirată lucrarea lui I.Roskovics, Buna Vestire.
• Cimitirul Eroilor.
• Monumentul Eroilor Români și Francezi din Războiul pentru Reîntregire. Monument din 1921 situat la câțiva kilometri la răsărit de Radna, la șoseaua spre Deva, restaurat în vara 2008.
• Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Opera comemorativă este amplasată în incinta UM 01191, fiind dezvelită la 7 octombrie 1990. Autorul acesteia este Groza Alionti. Pe un postament din beton, realizat în două trepte, s-a montat o placă din marmură albă, care are următoarea inscripție: “Glorie Eterna Eroilor / Detasamentul Paulis / Septembrie 1944”.
• Cetatea Șoimoș (magh. Solymos, germ. Schoimosch), atestată documentar pentru prima dată în anul 1278, a fost ridicată în centrul unui cnezat românesc cu scop de apărare contra invaziilor tătare. Înspre finele primei jumătăți a secolului al XIV-lea a fost reconstruită de Iancu de Hunedoara. Elementele renascentiste aparțin secolui următor când, vremelnic, cetatea a devenit reședința principelui Transilvaniei.
• Biserica “Buna Vestire”, ridicată în secolul al XVIII-lea; pictura murală a fost realizată de către Nicolae Popescu;