Ca sa fim de la inceput intelesi, n-am reusit sa intru in Republica Moldova din cauza unor chichite birocratice care presupuneau o procura si o apostila. Dar pentru urmatorul drum in Basarabia o sa am grija sa imi iau din timp un document de imputernicire cu apostila oferita de Academia de Traduceri, ca sa nu trezesc iarasi intors de la granita.
Ei bine, toata povestea a fost pe la jumatatea lunii iulie (gen acum o saptamana jumatate), cand am fost in concediu o saptamana plecat. Dupa un drum pe la Suceava, urma sa coboram spre litoral, asa ca ne-am decis sa ne facem calatoria mai interesanta si sa plecam din Suceava mai departe spre granita cu Republica Moldova la Stanca-Costesti.
Daca drumul pana la Botosani stiam ca este de buna calitatate, drumul de la Botosani la Stefanesti si mai departe la Costesti la granita era o necunoscuta. Ei bine, am aflat imediat ce am iesit din Botosani ca drumul este vai steaua lui, plin de denivelari si gropi. Denivelari in special, pentru ca dealul s-a dus intr-o parte in multe directii pe acolo si nu s-a mai reparat nimic, chiar daca este „drum national“. Din fericire, Jimny-ul a suportat multe pe terenul respectiv si am ajuns intr-un final la granita.
Am platit taxa de pod de 8 lei, vamesii romani ne-au lasat sa trecem fara prea mari probleme, pana am ajuns la partea Moldova, unde am fost intorsi din cauza lipsei de imputernicire pe masina, aparent, chiar daca masina e pe o ruda de gradul 1. Cert e ca nu am dorit sa avem alte probleme, asa ca ne-am intors inapoi. Ca sa nu fie o risipa aceasta calatorie, ne-am oprit la duty free sa luam tigari (3.2 lei pachetul de LM, moca), niste vin (8 lei o sticla de vin de Cricova, foarte ok, am luat 8, ca atatea ne-au fost premise) si vreo 20 de pungi de bomboane in ciocolata, care au fost excelente. In special prunele si caisele in ciocolata, pe care le-am data gata pana am coborat catre Iasi.
Pentru ca in Republica Moldova n-am mai reusit sa ajungem, macar sa ne bucuram de deliciile lor.
