Parcul National Ceahlau este o arie bine delimitata din Muntele Ceahlau care face parte din Carpatii Orientali, avand o suprafata de 7.742,5 ha, adica 26,7% din suprafata totala a Masivului Ceahlau).
Parcul National Ceahlau cuprinde trei rezervatii: Rezervatia stiintifica Ocolasul Mare, Rezervatia natural botanica “Polita cu Crini” si monumentele naturii: “Cascada Daruitoarea” si “Avenul Mare” si urmareste:
– sa conserve patrimoniul cultural si spiritual
– sa desfasoare activitati turistice, tinand cont de obiectivele de conservare a patrimoniului si care sa se realizeze in concordanta cu proiectele teritoriale de dezvoltare economica
– sa sustina activitatile traditionale, silvicultura de calitate, precum si activitatile de dezvoltare, avand la baza principiul dezvoltarii durabile
Din punct de vedere al florei, exista numeroase specii de plante, cele mai intalnite fiind familiile: Asteraceae (163 sp.), Poaceae (90), Rosaceae (54), Fabaceae (52), Brassicaeae (50), Scrophulariaceae (50), Lamiaceae (48), Ranunculaceae (46). Printre aceste plante se afla si 23 de taxoni endemici in Romania, 31 taxoni subendemici, plante relicte, relicte glaciare, specii vulnerabile (Anacamptis pyramidalis, Aquilegia nigricans (caldarusa), Arnica montana, Cypripedium calceolus (papucul doamnei), Draba haynaldii (flamanzica), Gentiana lutea (ghintura galbena), Leontopodium alpinum (floarea de colt), Nigritella rubra (sangele voinicului), Nigritella nigra (sangele voinicului), Taxus baccata (tisa), Typha shuttleworthii), taxoni rari (Carex rupestris (rogoz), Dactylorhiza fistulosa, Dianthus collinus subsp. glabriusculus (garoafa), Epilobium alsinifolium, Epipogium aphyllum, Erigeron atticus, Goodyera repens, Liparis loeselii, Listera cordata, Lloydia serotina, Pinguicula alpina (foaie grasa), Saxifraga bulbifera, Spiranthes spiralis, Tozzia alpina subsp. carpatica, Veronica aphylla, Viola alpina (viorea)), precum si monumente ale naturii (Leontopodium alpinum (floare de colt), Cypripedium calceolus (papucul doamnei), Gentiana lutea (ghintura, gentiana galbena), Taxus baccata (tisa) si Larix decidua ssp. carpatica (larita)).
Printre animalele intalnite aici sunt: codrosul, cinteza, sturzul cantator, ciocanitoarea neagra si cea pestrita mare, vanturelul rosu, corbul, sorecarul, cucuveaua, huhurezul. Animalele rare sau pe care de disparitie sunt: cocosul de munte, fluturasul de stanca, ciocanitoarea cu trei degete, ciocanitoare cu spatele alb, fasa alpina si brumarita de munte, acvila de munte, gaia rosie, porumbelul gulerat, bufnita, caprimulgul, ciocanitorile de munte, ciorcarlia de padure, muscarii, sfranciocii. In ape se gasesc si diverse specii de pesti: pastravul, porcusorul de nisip,obletele, beldita, boisteanul.
Pentru iubitorii de drumetii sunt disponibile urmatoarele trasee turistice:
- Cabana Izvorul Muntelui ( 797 m ) – Curmatura Lutu Rosu ( 1020 m ) – Piatra cu Apa – Detunatele – Cabana Dochia ( 1750 m );
- Cabana Izvorul Muntelui ( 797 m ) – Curmatura Lutu Rosu ( 1020 m ) – Paraul Izvorul Alb – Stanca Dochiei ( 1185 m ) – Jgheabul cu Hotar – Cabana Dochia ( 1750 m )
- Cabana Izvorul Muntelui ( 797 m ) – Poiana Maicilor ( 1328 m ) – Claile lui Miron – Piatra Lata – Cabana Dochia ( 1750 m )
- Statiunea Durau ( 800 m ) – Cabana Fantanele ( 1220 m ) – Cabana Dochia ( 1750 m )
- Statiunea Durau ( 800 m ) – Poiana Viezuri ( 1195 m ) – Cascada Duruitoarea ( 1250 m ) – Poiana Scaius ( 1400 m ) – Curmatura Piciorul Schiop – Cabana Dochia ( 1750 m )
- Satul Neagra ( 540 m ) – Curmatura Varatec ( 1335 m ) – Poiana Maicilor ( 1326 m ) – Claile lui Miron – Cabana Dochia ( 1750 m ) ;
- Comuna Bicazul Ardelean ( 580 m ) – Satul Telec ( 680 m ) – Confluenta Bistrelor ( 8 Km )
In zona turistica a Ceahlaului se poate ajunge pe urmatoarele drumuri:
– DN15 Toplita – Borsec – Tulghes
– DN17B Bistrita – Vatra Dornei – Brosteni – Poiana Teiului
– DN15D Gheorgheni – Lacu Rosu – Bicaz
– DN15B Tg. Neamt – Poiana Largului
De asemenea, se poate ajunge si cu trenul, fie prin Bicaz, fie prin Gheorgheni – Toplita.
