Zone Turistice ale Carpatiilor – Subzona Maramures

Trasatura de baza a cadrului natural este data de coroanele muntilor cristalini ai Maramuresului din nord-est cu altitudinea maxima de 1957 de metri in Varful Farcau si de fatada nord-estica a muntilor vulcanici Gutai-Tibles care inchid depresiunea colinara a Maramuresului.

Aceasta depresiune strabatuta longitudinal de vaile Viseului si Izei concentreaza majoritatea valorilor turistice naturale si antropice. Peisajul depresiunii este puternic antropizat datorita vechimii si permanentei de locuire a unei populatii autohtone, care a dezvoltat o originala civilizatie materiala si spirituala: prelucrarea lemnului, practicarea din vechime a agriculturii prin agroterase, exploatarea metalelor si sarii.

De asemenea, in prelucrarea lemnului s-a ajuns la crearea unor adevarate valori de arta prin sculptura in lemn si stilul de construire al caselor, celorlalte anexe si ustensile gospodaresti.

Sculptura portilor de lemn de la Rozavlea, Bogdan Voda, Giulesti, Barsana, ca de altfel in toate satele maramuresne reflecta nu numai un deosebit simt artistic, dar si viziunea filozofica despre lume si viata a locuitorilor; intalnim astfel motivul soarelui, cele florale cat si diverse forme geometrice, atestand optimism, echilibru, vigoare care s-au transmis din generatie in generatie.

porti maramuresene

Printre ocupatiile traditionale ale locuitorilor este de subliniat arta confectionarii uneltelor folosite pentru prelucrarea lanei si confectionarea imbracamintii de port popular de o rara frumusete si originalitate. Atat in zilele de lucru, dar mai ales in cele de sarbatoare, portul popular maramuresean impresioneaza puternic prin paleta cromatica si prin autenticitate.

Toate acestea apar cu pregnanta la sarbatorile prilejuite de principalele momente din viata omului, de munca, de schimbarea anotimpurilor. Momentul nasterii, nunta, inceperea lucrarilor agricole de primavara, urcarea oilor la munte pentru pasunat cat si unele nedei devenite in prezent intalniri folclorice interjudetene, prilejuiesc o parada a portului popular, a dansurilor, a cantecelor populare (vocale si instrumentale) din acest minunat colt de tara.

Exemplificam cu festivalul folcloric “Hora de la Prislop” (mijlocul lunii august), “Tanjaua”, manifestare prilejuita de inceperea lucrarilor agricole de primavara de la Mara, Giulesti, Ocna Sugatag etc, serbari pastorale si altele. Ritmica dansurilor, frumusetea cantecelor si strigaturilor de hora aduc ecoul unui stravechi folclor de origine dacica.

O mare atractivitate turistica o prezinta monumentele istorice si de arhitectura cum sunt de exemplu bisericile din lemn de la Bogdan boda, Ieud, Dragomiresti, Rozavlea, Barsana si altele, care prin vechime, stil si turnurile lor zvelte ce se intalta la peste 55 m si dominand imprejurimile, sunt adevarate bijuterii arhitectonice.

Un plus de atractivitate il ofera si numeroasele monumente inchinate eroilor neamului ca de exemplu impresionantului grup statuar de la Moisei in memoria localnicilor ucisi de fascistii hortisti in 1944.

Un obiectiv de atractie turistica de unicat nu numai romanesc, dar si in afara Romaniei este “Cimitirul Vesel” din Sapanta care intr-o forma umoristica, uneori satirica, reda trasaturi ale felului de viata ale celor disparuti.

O parte din elementele de atractie turistica naturale si culturale sunt colectionate si expuse in muzee si colectii. Mentionam astfel pe cele din Sighetu Marmatiei, Muzeul Maramuresului cu profil mixt, Muzeul in aer liber al satului maramuresean, colectia de pictura si covoare, colectia de icoane pe sticla, colectia de masti populare si altele.

Baza hoteliera de cazare si gastronomica este amplasata in preajma principalelor grupari de obiective de atractie turistica.

In subzona Maramuresului sunt hoteluri in Sighetu Marmatiei (3 hoteluri), Ocna Sugatag (3 hoteluri), Viseul de Sus, Borsa (4 hoteluri), vile, cabane si popasuri turistice in Ocna Sugatag, Moisei, Salistea de Sus, Borsa si Valea Vaserului, Izvoarele (Giulesti).

Statiuni baleno-climaterice de interes national (Ocna Sugatag, Izvoare, Baile Bora) si zonal (Costiui, Danesti) contribuie, din ce in ce mai mult, la valorificarea potentialului turistic.

Datorita varietatii si atractivitatii obiectivelor turistice, a modernizarii continue a cailor de acces cat si a bazei de cazare, masa, tratament si agrement se inregistreaza un intens flux turistic, satat intern cat si international.

Structura elementelor componente ale potentialului turistic confera subzonei Maramuresului o functie turistica culturala, balenara si de odihna-agrement.

Ti-a placut articolul ? Da-i un share pe facebook, twitter sau linkedin.

2 thoughts on “Zone Turistice ale Carpatiilor – Subzona Maramures

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *