Prezentare Tomnatic

Tomnatic este un sat în judeţul Timiş şi singura localitate a comunei cu acelaşi nume. Are 3.109 locuitori (la 1 ianuarie 2007).

Etimologie Tomnatic

Numele este traducerea românească a germanului Triebswetter, care a fost şi numele satului până la unirea Banatului cu România.

Localizare Tomnatic

Tomnaticul se situează în vestul judeţului Timiş. Se învecinează la vest cu Nerău, la nord cu Sânnicolau Mare, Sânpetru Mare şi Saravale, la est cu Lovrin, iar la sud cu Vizejdia şi Gottlob.

Istoric

Localitatea este atestată documentar în urmă cu mai bine de 250 de ani, ca urmare a aşezării pe vatra actualei localităţi a populaţiei germane. Anterior aici a existat o aşezare de români şi sârbi, Naghiuz (din maghiară Naghuz ) despre care se mai vorbea în documentele din Evul Mediu. Aceasta a fost locuită până spre sfârşitul perioadei otomane, pentru că Marsigli, la 1690-1700 aminteşte despre prediul Nagyeöz.

Odată cu recucerirea Banatului de sub stăpânirea turcească, la 1716, a început şi colonoizarea regiunii. În 1772, la Tomnatic au fost colonizaţi locuitori din zona Alsacia-Lorena, în majoritate francezi. Acest lucru explică frecvenţa cu care se întâlnesc numele de familie de origine franceză. 62% dintre primii colonişti veneau din zona Chateau-Salins din Franţa (la graniţa cu Germania), 8% din Luxemburg, 5% din regiunea Baden, 5% din Bavaria iar restul din alte zone ale Germaniei. Iniţial au fost construite 200 de case, după planurile inginerului Antonius de Triebswetter. Numele noului sat franco-german a fost dat în cinstea acestuia: Triebswetter.

Tomnaticul a fost pentru o bună perioadă de timp cel mai mare sat “francez” din Banat. Germanii erau aşezaţi în partea de sud a satului pe aşa-zisa Deutschgasse (strada germană), iar francezii locuiau în restul satului. Cu timpul s-a produs o asimilare a francezilor din partea germanilor, alţi francezi au luat calea altor colonii franceze din Banatul sârbesc. În 1890 a fost înregsitrată ultima persoană care mai vorbea numai limba franceză. În vocabularul local s-au mai păstrat câteva cuvinte de origine franceză iar numele unor familii aminteşte de originile franceze ale locuitorilor: Bailly, Bourgeau, Boquel, Frecôt, Tirier, etc.

În perioada administraţiei maghiare, s-a numit Nagyösz, iar după 1920 a luat actualul nume românesc. Nu mai puţin de 1.002 de persoane au fost deportate în Bărăgan numai din Tomnatic (adică aproape un sfert din populaţie).

A făcut parte din comuna Lovrin. Comuna Tomnatic a fost reînfiinţată în baza Legii nr.84/2004, desprinzându-se de comuna Lovrin.

Evoluţia demografică

Iniţial locuit de colonişti francezi (care s-au germanizat cu timpul) şi germani, Tomnaticul a devenit la scurt timo de la înfiinţare un sat cu carcater puternic german, de religie romano-catolică, carcater care s-a păstrat pentru aproape 200 de ani de la înfiinţare şi până după al doilea război mondial. Puţini reprezentanţi ai celorlalte naţionalităţi s-au stabilit aici. Spre sfârşitul secolului XIX s-au aşezat la Tomnatic câteva familii de polonezi, de unde şi numele străzii “polonezilor” (Polengasse). La recensământul din 1880 erau înregistraţi 3.428 de locuitori, dintre care 3.363 germani (98%). Cei mai mulţi locuitori s-au înregistrat la recensământul din 1890: 3.659. După acest moment, procentul germanilor a început să scadă uşor, însă s-a păstrat ridicat până după al doilea război mondial. Unirea Banatului cu România nu a influenţat foarte mult balanţa etnică, dar numărul germanilor a continuat să scadă constant.

După al doilea război mondial, a început şi plecarea germanilor. În 1941 mai erau 2.743 germani, pentru ca, după 50 de ani, în 1992, la Tomnatic să mai trăiască 383 germani. O bună parte din ei au luat calea Germaniei în perioada comunistă iar cei care au mai rămas au plecat după 1990. Locul lor a fost luat treptat de locuitori români veniţi din diferite regiuni ale ţării. Numărul locuitorilor a continuat să oscileze în jurul cifrei de 3.000. După o scădere importantă înregistrată în perioada de tranziţie, numărul locuitorilor a reînceput să crească. La recensământul din 2002 au fost înregistraţi 3.088 locuitori, în creştere cu aproape 6% faţă de 1992. Dintre aceştia, 2.429 erau români, 260 ţigani, 154 germani, 144 maghiari, 75 ucraineni. La 1 ianuarie 2007 erau înregistraţi 3.109 locuitori.

Repere istorice:

– localitatea este atestată documentar, în urmă cu peste 250 de ani ca urmare a aşezării pe vatra actualei localităţi a populaţiei germane, după eliberarea Banatului de sub dominaţia otomană;

– anterior acestei perioade a existat o comunitate de romani şi sârbi, iar ulterior au fost colonizaţi locuitori din zona Alsacia-Lorena, preponderent francezi, fapt ce explică numele de familie de origine franceză, familii ce există şi în prezent în localitate;

– ocupaţia principală a locuitorilor acestei localităţi a fost şi este agricultura şi viticultura;

– comuna Tomnatic a fost reînfiinţată în baza Legii nr.84/2004, prin desprinderea de comuna Lovrin.

Populaţia stabilă la 1 iulie 2008 – total = 3143 persoane, din care:

– masculin = 1551 persoane

– feminin = 1592 persoane

Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2007 = 1049

Numărul şi denumirea satelor componente = 1: Tomnatic

Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:

a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:

– DC 9 = 3,4 km; DC 11 = 3,5 km; DC 25 = 5,0 km

Reţeaua de alimentare cu apă pe localităţi, în km:

– Tomnatic = 17 km

Număr posturi în primărie – total = 14, din care:

– funcţionari publici = 9

– personal contractual = 5

Număr consilieri = 13

Asocieri la nivelul judeţului şi al ţării:

– Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Timiş“;

– Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Gottlob-Tomnatic;

– Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş.

Obiective şi investiţii propuse a se realiza:

– Modernizare drumuri comunale în localitatea Tomnatic;

– Amenajare Şcoala Generală cu clasele I-VIII Tomnatic;

– Amenajare bază sportivă;

– Construire cămin cultural.

Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (nr. dosare pentru ajutoare sociale) = 52

Pieţe – târguri:

– Piaţă agroalimentară – săptămânal = sâmbătă.

Instituţii şcolare:

– Şcoala generală cu clasele I-VIII: Tomnatic;

– Grădiniţa cu program normal: Tomnatic.

Instituţii sanitare:

– Cabinet medical uman: Tomnatic;

– Cabinet sanitar-veterinar: Tomnatic.

Instituţii culturale:

– Biblioteca comunală: Tomnatic

Baze sportive şi de agrement:

– Baza Sportivă „Unirea“ Tomnatic.

Biserici, mănăstiri şi alte locaşe de cult:

– Biserica Ortodoxă Tomnatic (1947);

– Biserica Greco-Catolică Tomnatic (1940);

– Biserica Penticostală Tomnatic (1948).

Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:

– Ruga în localitatea: Tomnatic (8 septembrie – Sf. Maria Mică).