Obiective turistice judetul Alba

Munti Alba

Muntele Gaina (de 1.484 m)-partial pe teritoriul judetului Alba (la 8 km sud-vest de Avram Iancu), pe platoul sau avand loc marea sarbatoare folclorica ‘Targul de fete’, în fiecare an la 20 iulie;

Muntii Bihor-(cu vf. Curcubata, de 1.849 m), cel mai înalt din Muntii Apuseni, (la 4-5 ore de Arieseni);

Muntele Mare; Muntii Trascaului;

Muntii Sureanu-(cu vf. lui Patru de 2.130 m).

Pesteri Alba

Complexul carstic Scarisoara-în Muntii Bihorului, (la 2-3 ore de Garda de Sus), cea mai mare pestera cu gheata din Romania si printre putinele din lume si unicat în sud-vestul Europei situata la aceasta altitudine. Ghetarul are 18-20 m grosime si un volum de circa 75.000 m3, netopindu-se niciodata, desi are vreo 3.000 de ani);
Huda lui Papara’-(la 2 ore de Salciua), una din cele mai interesante pesteri din Muntii Apuseni-Trascaului ce se desfasoara de-a lungul a 2.000 m pe langa un parau subteran, cu lacuri si cascade, sali spatioase si sectoare înguste de mare spectaculozitate;

Ghetarul de la Vartop-langa Arieseni, (la 1.300 m altitudine);

Ghetarul de la Zgurasti; Pojarul Politei.

Chei si Defilee Alba

Cheile din Bazinul Vaii Rametului-(langa comuna Ramet), cu abrupturi si suprafete înclinate, populate cu guri de pesteri (47), cu nise, arcade, turnuri, cornise sau polite structurale, unde se întalnesc floarea de colt si garofita alba, plante declarate monumente ale naturii;

Defileul Ariesului-cu abrupturi, creste, pesteri, unul dintre cele mai pitoresti, mai cunoscute si mai populare defilee din tara;

Cheile din bazinul vaii Galdei (Cheile Întregalde)-adapostesc floarea de colt la cea mai scazuta altitudine din tara-590 m;

Cheile Ampoitei-în Muntii Trascaului.

Lacuri Alba

Iezerul Ighielului-(la 22 km de Ighiu), cel mai întins lac carstic din Romania de pe cursul superior al raului cu acelasi nume, în sudul Muntilor Trascau (la 924 m altitudine);

Iezerul Sureanu-rezervatie stiintifica complexa (la 1790 m altitudine), în nordul Muntilor Sureanu;

Lacurile de acumulare:-Oasa (de 460 ha, la 33 km de sugag), Tau, Nedeiu;

Lacurile de la Ocna Mures-(pe masive de sare).

Rezervatii si Monumente ale Naturii Alba

Dealul cu Melci-rezervatie paleontologica (la 15 km vest de Campeni si la 10 km nord de Vidra) pe Valea Ariesului, adaposteste resturile a mii de melci ramasi din marile calde cretacice. Este unul din cele mai bogate locuri fosilifere din Romania;

Pietrele Detunatei-(la 20 km de Abrud si la 1 ora distanta de Bucium), rezervatie geologica formata din doua varfuri de bazalt vulcanic: ‘Detunata Goala’ si ‘Detunata Flocoasa’ (la 1.200 m altitudine);

Rapa Rosie-(la 3 km de Sebes), rezervatie geologica de 10 ha, care cuprinde forme sculpturale (coloane, turnuri, piramide), pe malul drept al Secasului, modelate de apa ce a lucrat cu încapatanare 60 milioane de ani;

Cetatile Romane de la Rosia Montana-(la cîtiva km de gara Campeni), rezervatie geologica si arheologica unde se afla vestigiile exploatarilor aurifere din timpul dacilor si romanilor;

Negrileasa-rezervatie floristica, cu 5 ha de narcise;

Sesul Craiului de la Scarita-Belioara-rezervatie botanica;

Arbori ocrotiti:

Fagul Împaratului-(langa Muncelu), un copac batran de mari dimensiuni ale carui frunze nu cad niciodata;

Stejarul lui Avram Iancu-copac ce are peste 500 ani;

Teiul lui Eminescu-Blaj.

Statiuni Alba

Arieseni-în muntii Bihor (la 1.000-1.100 m altitudine), la izvoarele Ariesului Mare (pe DN 75), o statiune climaterica propice practicarii sporturilor de iarna;

Ocna Mures-statiune balneoclimaterica (la 258 m altitudine), pe stanga Muresului, dispune de lacuri saline si un climat continental-moderat; temperatura medie anuala fiind de 9oC (în iulie peste 20oC, în ianuarie sub -4oC). Dintre instalatiile de tratament de aici amintim: solariu cu amenajari pentru aeroterapie si helioterapie, instalatii pentru electroterapie, instalatii pentru bai calde, instalatii cu apa minerala sarata concentrata. Caile de acces sunt: feroviare-gara Razboieni pe linia Bucuresti-Brasov-Cluj Napoca-Oradea, apoi cu mijloacele auto pana in statiune, rutiere-DN 1-E 15 A de la Alba Iulia sau Cluj Napoca, ca abatere din localitatea Unirea pe DJ 29.

Vestigii Istorice Alba

Cetatea Alba Iulia-prima cetate medievala (sec. IX-X), construita de voievodul Gyla. Cetatea Alba Caroli;

Ea este cea mai mare si ultima fortificatie de acest fel din Transilvania, construita între 1716-1738;

Ruinele Cetatii Dacice-Capalna (sec. II î.Hr.-106 d.Hr.), pe Dealul Cetate (la 610 m altitudine), inclusa de Burebista în sistemul de aparare al Sarmizegetusei Regia;

Ruinele Cetatii Dacice-Craiva (sec. II î.Hr.-I d.Hr.), centrul tribului dac al apulilor, (anticul Apoulon), despre care a scris Ptolemeu în ‘Geografia’ sa;

Vestigiile asezarii romane de la Brucla-Aiud (sec. II-III d.Hr.), astazi doar ruine;

Cetate-Aiud (sec. XIII-XV), face parte dintre cele mai vechi fortificatii urbane din Transilvania;

Cetate-Cetatea de Balta (sec. I î.Hr.-I d.Hr.), astazi doar ruine;

Cetate-Tauti (1276);

Cetatea Uioara-Teleky (sec. XIII), astazi doar ruine;

Asezarea romana Ampelum-Zlatna;

Ocnele de sare romane-Ocna Mures.

Palatul Voievodal-Alba Iulia (sec. XIII-XVIII), cladire impresionanta, datand de aproape 5 secole, refacuta de Isabela si Ioan Sigismund, (la mijlocul sec. XVI), fosta resedinta a lui Mihai Viteazul (1599-1600);

Castelul Martinuzzi-Vintu de Jos (1550), construit de Gh. Martinuzzi, episcop de Oradea si guvernator al Transilvaniei. Are o rezonanta sumbra, pentru ca aici a fost asasinat guvernatorul din ordinul generalului Castaldo (1551) si a stat închis, iar apoi ucis, domnul Moldovei, Aron Tiranul (1595-1597);

Castelul Bethlen-Blaj (sec. XV.), in prezent gazduieste Muzeul orasenesc;

Castelul ‘Bethlen’-Cetatea de Balta (1570-1580);

Castelul Teleky-Ocna Mures (1742);

Castelul Bethlen-Sanmiclaus (1668-1683), construit în stil renascentist tarziu.

Edificii Religioase Alba

Catedrala Romano Catolica-Alba Iulia (1246-1300), cel mai valoros monument de arhitectura medievala din Transilvania, de aceeasi varsta cu celebra Notre Dame, avand un stil romanic tarziu. Iancu de Hunedoara a restaurat-o si a facut din ea necropola familiei sale;

Biserica Evanghelica-Sebes (sec. XIII-XIV), o simbioza a stilului romanic si gotic, reprezinta (prin vechimea si frumusetea sa), un valoros monument. Partea veche exista din timpul invaziei tatare din 1241;

Biserica Romano Catolica-Abrud (1270);

Biserica reformata-Aiud (sec. XV);

Catedrala ortodoxa a reîntregirii-Alba Iulia (1921-1922), o împletire de stiluri vechi romanesti;

Catedrala greco catolica-Blaj (1738-1745);

Biserica reformata-Cetatea de Balta (sec. XIII);

Biserica ‘Sf. Gheorghe’-Lupsa (1421), ctitorie a cneazului Vladislav;

Biserica romanica-Santimbru (sec. XIII), refacuta de Iancu de Hunedoara în amintirea bataliei de aici;

Biserica reformata-Teius (sec. XIII);

Biserica romano catolica-Teius (1448);

Biserica ortodoxa-Zlatna (1424);

Manastirea minorita-Aiud (1724-1736);

Manastirea Ramet-Ramet (1240), la 18 km de Teius.

Edificii Culturale Alba

Biblioteca Batthyaneum-Alba Iulia (1792, iar cladirea din 1784), înfiintata de episcopul Batthyani si dispune de peste 55.000 carti, 19.000 documente, 1230 manuscrise, 500 incunabule si este între cele mai valoroase din Romania. Printre manuscrisele de aici exista si o parte a valorosului ‘Codex aureus’ (sec. VIII), pe foi de pergament;

Muzeul de stiinte naturale-Aiud (1794), al doilea de acest fel, ca valoare, din Romania, în cele 5 sali fiind expuse peste 3000 de insecte, fluturi, pasari;

Muzeul Unirii-Alba Iulia, printre cele mai vechi din tara (1887) ce functioneaza în cladirea ‘Babilon’ (1851), unde sunt reunite peste 18.000 obiecte (arheologie, istorie, etnografie), o colectie numismatica, o colectie epigrafica si o biblioteca bine dotata (peste 55.000 volume). De cladirea ‘Babilon’ apartine si scoala Unirii (1908), unde s-a proclamat unirea Transilvaniei cu Romania (prin hotararea solemna a Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918);

Muzeul memorial ‘Avram Iancu’-Avram Iancu, in locul unde s-a nascut, în 1824, Avram Iancu, revolutionarul pasoptist, ‘Craiul muntilor’. Casa adaposteste documente si proclamatii alcatuite de el, obiecte personale ale acestuia, arme din timpul Revolutiei de la 1848-1849;

Casa memoriala ‘Horea’-Horea, in locul unde s-a nascut în 1730 Vasile Nicola-Ursu, zis Horea;

Casa memoriala ‘Blaga’-Lancram (la 4 km de Sebea), în locul natal si de veci al filosofului si scriitorului Lucian Blaga (1895-1961).

Monumente si Statui Alba

Monumentul Horea, Closca si Crisan-Alba Iulia, în memoria conducatorilor rascoalei de la 1784 care s-au jertfit pentru instaurarea unor oranduieli mai drepte pentru poporul asuprit;

Monumentul de la Miraslau-Miraslau, dedicat ostenilor lui Mihai Viteazul care si-au dat viata în lupta de aici, la 8 septembrie 1600, fiind înfranti de armata generalului Basta;

Monumentul de pe Campia Libertatii-Blaj, ridicat în amintirea Revolutiei din 1848;
Monumentul pe locul unde au fost franti cu roata Horea si Closca, ‘Dealul Furcilor’-Alba Iulia;

Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul-Alba Iulia (în fata Muzeului Unirii);

Statuia ecvestra a lui Avram Iancu-Campeni;

Statuia poetului Lucian Blaga-Lancram.

Etnografie

‘Tara Motilor’ din acest judet este un focar de arta si obiceiuri populare, distingandu-se localitatile: Avram Iancu (traditionala vatra a tulnicului folosit de femei, unde fiinteaza o vestita echipa de tulnicarese); Bucium (cel mai bogat si mai interesant port popular romanesc din aceasta parte a tarii); Capalna (obiceiuri legate de existenta oierilor); Laz (scoala populara de arte: tesaturi, cusaturi, pictura pe sticla); Sasciori (ceramica rosie smaltuita si nesmaltuita); sugag (scoala populara de arta: cioplitul lemnului); Vidra (asezare tipic moteasca, cu mesteri tulnicari si ciubarasi).