Beba Veche (germană Altbeba , maghiară Óbéba) este o localitate în judeţul Timiş, Banat, România. Reprezintă punctul extrem vestic al României. În dreptul localităţii Beba Veche este punctul celor 3 graniţe (Triplex Confinium, graniţa României cu Ungaria şi Serbia).
Vestigiile arheologice descoperite aici indică vechimea milenară a aşezământului. Prima atestare scrisă a localităţii datează însă din 1247. În 1781, în sudul comunei Beba Veche au fost colonizate familii de germani, ulterior numiţi şvabi.
Iniţial Beba Veche a fost inclusă în partea sârbească a Banatului. Localitatea a intrat în componenţa României în noiembrie 1923 când a avut loc un schimb de teritorii între România şi Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor.
Comuna Beba-Veche în date şi cifre
Suprafaţa: 9404.46
Populaţia: 1611
Reşedinţa: satul Beba-Veche;
Numărul localităţilor: 2 sate (Cherestur şi Pordeanu)
Densitatea populaţiei: 5.8 locuitori/km2
Aşezare şi limite geografice:
Comuna Beba-Veche este situata în partea de vest a judeţului Timiş respectiv a României, la frontiera cu Serbia şi Republica Ungara.
Coordonate geografice:
• 20021’ longitudine estica
• 46009’ latitudine nordica.
Vecinătăţi:
NORD-VEST Republica Ungara
EST Satul Cheglevici, comuna Dudestii-Vechi
SUD Satul Valcani, comuna Dudestii-Vechi
SUD VEST Serbia
Căile de acces spre comuna sunt în mod exclusiv Drumul Judeţean DJ 682 Beba-Veche – Sînnicolau Mare (32 km). Cea mai apropiata cale ferata este Gara Dudestii-Vechi la 26 km.
Distanta fata de municipiul Timişoara este de 101 km.
Vama Cenad este la limita administrativa a comunelor Beba-Veche şi Cenad (8 km) pentru frontiera cu Republica Ungara şi cu Vama Valcani la 18 km pe drumul comunal DC2 Beba-Veche – Valcani .
Clima:
Comuna Beba-Veche este dominata de un climat temperat continental moderat cu influente mediteraneene, datorita faptului ca se găseşte la adăpostul lanţului carpatic care opreşte masele de aer rece dinspre nord si nord-est şi permite pătrunderea masele de aer cald dinspre sud-vest şi vest. Sub aceste influente iernile sunt mai blânde decât în restul tarii, media termica a iernii este pozitiva (0,30C).
Temperatura medie anuala este de 10,80C.
Cantitatea medie multianuala de precipitaţii este de 536,5 mm, cele mai bogate cantităţi de precipitaţii cad în lunile mai şi iunie 23-25% din cantitatea medie anuala). Oscilaţiile pluviometrice sunt destul de mari de la an la an, fiind în limita a 250 mm, mai ales în prima parte a perioadei de vegetaţie culturile agricole suferă de pe urma excesului de umiditate, iar în partea a doua a perioadei începând cu luna august, umiditatea este insuficienta.
Relieful:
Comuna Beba-Veche este situata în Câmpia Torontalului la o atitudine medie de 80 m, caracteristica principala a solului fiind o calitate foarte buna, fiind format cu precădere de cernoziom, lacovişti şi soluri gleizate, formate în condiţiile de câmpie joasa, slab drenata, unde apa freatica este la adâncime redusa. De asemenea se găsesc sub forma de fâşii, petice sau suprafeţe mai întinse soluri sărăturate şi sărături. În urma analizelor efectuate, comuna Beba-Veche a fost încadrata de Oficiul de Studii Agropedologice (OSPA) Timiş în clasa de fertilitate III.
Cercetările arheologice au relevat existenta unor aşezări omeneşti locuite intens de către triburile agricole ale epocii neolitice, începând cu mileniul V i. e.n.. aceleaşi cercetări desfăşurate în zona Dudestii-Vechi au permis descoperirea pe teritoriul satului Cherestur a unei aşezări şi a unei necropole dacice, care demonstrează ca triburile daco-getice din aceasta parte a Daciei au fost într-un progres sincron cu cele din partea de est a judeţului.
Prima menţiune oficiala a comunei Beba-Veche datează din anul 1247, intr-o cronica de pe vremea regelui Bella al II-lea, cronica păstrata la Muzeul de Istorie Cluj.
Menţiuni documentare atesta şi ctitorirea în anul 1746 a Bisericii cu hramul „Sfânta Născătoare de Dumnezeu”.
Poziţia geografica a determinat, în urma războiului austro-turc soldat cu cucerirea în data de 18.10.1716 a Timisorii, trecerea în stăpânirea Imperiului habsburgic, a întregului Banat prin Tratatul de pace de la Passarowitz (21.07.1718). Interesata în obţinerea unor venituri cat mai mari în noua provincie, cunoscută sub denumirea Banatul timişean, administraţia imperială a iniţiat o serie de masuri printre care plantarea de duzi pentru creşterea viermilor de mătase, generalizarea cultivării cartofului, etc. şi se iniţiază o vasta acţiune de colonizare, cu populaţie în cea mai mare parte de origine germana. În comuna Beba-Veche au sosit un număr de aproximativ 300 de familii în perioada celei de-a doua etape a colonizării cunoscuta sub numele etapa tereziană (1740-1780) după numele împărătesei Maria Tereza. Imigranţii cunoscuţi sub numele de şvabi, în cea mai mare parte ţărani şi meşteşugari, au contribuit în mare măsura la dezvoltarea comunei, prin capacitatea de munca, spiritul organizatoric şi organizare.
După instaurarea dualismului austro-ungar în 1867, administraţia comunei a fost asigurata de către aserviţi ai Curţii. Printre altele, se căuta şi pierderea identităţii culturale a românilor din comună, prin impunerea maghiarizării numelui şi prenumelui. Aceasta stare de lucruri a durat până după primul război mondial, când în perioada 25 martie 1921- 10 aprilie 1924, comuna a fost sub administraţie sârbească, situaţie reglementata de o rectificare a frontierelor.
Prin Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului RSR se stabileşte faptul că, Beba-Veche, judeţul Timiş, este o comuna compusa din trei sate: Beba-Veche, Cherestur şi Pordeanu, situaţie existenta şi în prezent.
Caminul Cultural Beba Veche
Construit in 1950 a fost renovat in totalitate in anul 2007 si adus la un standard modern: are o capacitate de 400 locuri, scena, sala club, camera frigorifica, spatiu pregatire masa, banci, mese si vesela completa ptr 300 persoane.
Obiective turistice Beba Veche
Triplex Confinium
Locul de intilnire a granitelor a trei tari: Romania, Ungaria, Serbia unde se organizeaza anual, in ultima simbata a lunii mai o intilnire internationala cu deschiderea granitelor
