Masivul Piatra Craiului, adeseori numit Munţii Piatra Craiului, doar Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lanţ muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpaţilor Orientali, dar care aparţine lanţului Carpaţilor Meridionali, găsindu-se în nord-estul acestora.

Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului se deosebeşte geologic şi morfologic de masivele şi grupele muntoase înconjurătoare, Munţii Leaota, Munţii Bucegi, Munţii Făgăraş şi Munţii Iezer-Păpuşa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, „Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o „lamă” tăioasă şi abruptă de roci metamorfice, în special roci calcaroase de vârsta jurasică, lungă de aproximativ 24 – 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, şi lată de aproximativ 6 – 8 km, pe direcţiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuţii pereţii verticali, inalţi de 400-650 m, dintre Padina Lăncii şi Valea lui Ivan, au luat naştere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor.

Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut şi ca Piscul Baciului, având 2244 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii(2025m), Vf. Ascuţit(2150m), Vf. Ţimbalul Mare(2177m), Varful dintre Ţimbale(2170m), Vf. Sbirii(2220m), Vf. Căldării Ocolite(2202m) ).

Temperatura medie anuala se menţine în jurul valorii de 0 grade C, iar în zonele înalte coboară până la -2 grade C. Vânturile aproape permanente sunt determinate de poziţia izolată a masivului. Precipitaţiile se înscriu între 1.000-1.200mm/an, predominând în lunile mai şi iunie.

Pentru cei interesati de muntii Piatra Craiului, pot arunca o privire peste articolul legat de Parcul National Piatra Craiului, cu detalii si poze despre aceasta zona.

Harta muntilor Piatra Craiului

Cabane şi refugii

  • Cabana Plaiul Foii (849m), 13 km de Zărneşti, reprezintă principala baza de acces către creasta muntelui.
  • Cabana Curmătura (1.470m) este situată pe versantul estic al Pietrei Craiului, la poalele Turnului. Cel mai repede se poate ajunge la ea prin Prăpăstiile Zărneştilor.
  • Cabana Gura Râului (740m), plasată la periferia oraşului Zărneşti, pe drumul către Prăpăstii.
  • Cabana Brusturet (990m) este situată in zona sudica a Pietrei Craiului, la capătul superior al Cheilor Brusturetului, la 8 km de satul Podu Dâmboviţei. Pe 9 August 2005 Cabana Brusturet, de lânga Pestera Dâmbovicioara, a fost închisă de inspectorii Inspecţiei Sanitare de Stat Argeş. Cabana, proprietate a Cooperativei de consum Dâmbovicioara, a atins în ultimii ani un grad de degradare greu de imaginat. Calificata totusi cu o stea, aceasta oferea turistilor conditii de cazare inacceptabile, la un pret destul de piperat, 400.000 de lei pe noapte pentru un pat. Conditiile în care se prepara si se servea hrana nu se deosebeau de cele de cazare. Cabana Brusturet va ramâne închisa pâna când aceasta va fi adusa la standardul cerut de desfasurarea turismului civilizat, eficient, competitiv.
  • Refugiul Grindu (1.620m) se află pe versantul de răsărit, pe Plaiul Grindului, sub Vf. La Om.
  • Casa Folea (1100m) este asezată la marginea vestica a satului Peştera
  • Cabana Pietricica se afla situata in partea de S-E a Muntilor Piatra Craiului – Parcul National Piatra Craiului, intr-un cadru salbatic si izolat, la altitudinea de 1206 m, la confluenta Vaii Muierii cu Valea Ursului si la 4 Km de Cabana Brusturet.Accesul spre cabana se face din DN 73 Campulung Muscel-Brasov, prin satul Podul Dambovitei, comuna Dambovicioara, cheile Dambovicioarei si cabana Brusturet. Distanta totala din DN 73 pana la cabana Pietricica este de 16 Km, dintre care ultimii 4 Km sunt off-road(drum forestier). Optional se poate asigura transportul dus-intors(contra cost), cu microbuzul din orice punct al tarii.
  • Garofita Pietrei Craiului (1.085m) este asezată pe versantul vestic al Pietrei Craiului, pe Valea Dragoslăvenilor, accesul se face din satul Podu Dambovitei, pe soseua spre Lacul Pecineagu(12,3km) si pe drumul forestier de pe Valea Dragoslăvenilor(3,8 km).
  • Refugiul Diana (1.480m) este situat in Poiana Curmăturii Prăpăstiilor, fiind un adapost deteriorat.
  • Refugiul Sperantelor este localizat in partea de jos a brâului Cioranga Mare la o altitudine de 1685m.
  • Refugiul de la Vârful Ascuţit este aşezat pe creasta masivului la câţiva metri sud-vest de Vf. Ascuţit.
  • Refugiul Şpirla (1.400m) se afla in pădurea de pe muchia care desparte văile Şpirla de Bârsa Tamaşului.
  • Cabana “Taverna Pietrei Craiului” – situată la 5 km de oraşul Zărneşti pe drumul care duce spre Plaiul Foii.
Ti-a placut articolul ? Da-i un share pe facebook, twitter sau google plus.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *