Carpatii Meridionali se intind in zona centrala a Romaniei, fiind alaturi de Carpatii Orientali si Carpatii Occidentali cele 3 mari grupe muntoase ale Romaniei. Ei se afla in sudul Depresiunii Coliniare a Transilvaniei si in nordul Podisului Getic si al Subcarpatilor Getici.

Carpatii Meridionali, situati la sud fara de Depresiunea colinara a Transilvaniei reprezinta cea mai masiva, tipica si spectaculoasa regiune montana a tarii, avand unele similitudini cu Alpii, fapt pentru care geograful francez Emmanuel de Martonne i-a denumit si “Alpii Transilvaniei”.

Limita lor vestica, spre Carpatii Occidentali, este culoarul depresionar Cerna-Timis-Bistra-Hateg-Strei-Orastie, limia esteica (spre Carpatii Curburii) este Valea Prahovei, iar limita lor sudica o reprezinta un abrupt major (pe alocuri 1000 m) spre Carpatii Curburii (intre Prahova si Dambovita), Subcarpatii Getici (intre Dambovita si Motru) si Podisul Mehedinti (intre Motru si Dunare).

Caracterele generale, relieful si subdiviziunile Carpatiilor Meridionali

Caracterele generale ale Carpatiilor Meridionali se pot rezuma astfel:

– au cele mai mari altitudini, sunt masivi, putin fragmentati si relativ rigizi datorita substratului predominant cristalin; altitudinile mari (la peste 1800 – 2000 de m) le confera un caracter alpin evident;
– desi resursele sunt relativ putine, existenta bazinului huilifer Petrosani si a resurselor hidroenergetice le confera un potential energetic ridicat;
– climatul montan si alpin si dezvoltarea pe altitudine a reliefului influenteaza etajarea verticala puternica a vegetatiei, faunei si solurilor; in acest fel, in cadrul Carpatiilor Meridionali) se observa cel mai bine etajarea caracteristicilor fizico-geografice;
– conditiile relativ dificel nu au impiedicat umanizarea lor straveche (din paleolitic si neolitic) si utilizarea economica a resurselor de baza (paduri, pasuni, fanete). Carpatii Meridionali au constituit de multe ori un teritoriu de adapost, cu deosebire in vremea navalirii popoarelor migratoare.

Relieful Carpatiilor Meridionali are urmatoarele caracteristici definitorii:

– au fost identificate si descrise trei platforme de eroziune: la peste 200 m (platforma Borascu), la 1200 – 1600 m (platforma Riu-Ses) si la 100 m (platforma Gomovita);
– relieful glaciar este foarte bine exprimat la altitudini mari (circuri, vai, morene)
– sisturile cristaline dau reliefului un caracter masiv si putin fragmentat si conserva foarte bine platformele de eroziune;
– pe alte roci (calcare, indeosebi) exista fenomene carstice si forme structurale;
– la sfarsitul Pliocenului, Carpatii Meridionali s-au ridicat cu 1000 m (judecand dupa pozitia platformei inferioare Gomovita), aceasta ridicare contribuind la dezvoltarea unor caracterisitici “alpine” ale reliefului;
– culoarele marginale, vaile transversale mari (Oltul si Jiul) si depresiunile au favorizat instalarea unei circulatii active;

Subdiviziunile majore sunt cele patru grupe: Bucegi, Fagaras, Parang, Retezat-Godeanu;

Muntii Bucegi

Grupa de munti Bucegi este impartita in 3 sub-grupe de munti:

• Muntii Bucegi
• Muntii Leaota
• Masivul Piatra Craiului

Muntii Fagaras

Grupa de munti Fagaras este impartita in 6 sub-grupe de munti:

• Muntii Cozia
• Muntii Făgăraş
• Muntii Frunţii
• Muntii Ghiţu
• Muntii Iezer-Papusa
• Muntii Ţaga

Muntii Parang

Grupa de munti Parang este impartita in 6 sub-grupe de munti:

• Muntii Căpăţânii
• Muntii Cindrel
• Muntii Latoriţei
• Muntii Lotrului
• Muntii Parâng
• Muntii Şureanu

Muntii Retezat-Godeanu

Grupa de munti Retezat-Godeanu este impartita in 8 sub-grupe de munti:

• Muntii Cernei
• Muntii Godeanu
• Muntii Mehedinţi
• Muntele Mic
• Muntii Piule-Iorgovanu
• Muntii Retezat
• Muntii Ţarcu
• Muntii Vâlcan

Clima si Hidrografia Carpatiilor Meridionali

Carpatii Meridionali au o clima de munte (intre 1000 si 1800-2000 m) si un climat alpin (la peste 1800 – 2000 m).
Temperatura medie anuala scade cu inaltimea, de la 6 grade (la 1000 m) la 2 grade (la 1800 m) si la 0 grade (la 2200 m); in mod proportional scade si temperatura medie a lunii celei mai clade si a celei mai reci. Precipitatiile cresc de la 800 mm la 1200 mm si 1400 mm/an. Bat predominant vanturile de vest.

In depresiunile marginale situate in sud si nord bat vanturi cu caracter de foen; mai frecvent si mai cunoscute sunt in Depresiunea Targu-Jiu-Campu Mare si Depresiunea Fagaras. In depresiunile Hateg, Petrosani si Lovistea apar fenomene de inversiuni termice.

Datorita precipiatiilor bogate, reteaua hidrografica are o alimentare continua si debite bogate.

Principalele rauri sunt: Sebes, Strei (cu Raul Mare), afluenti ai Muresului; Bistra si Riu Rece (afluenti ai Timisului), Cerna, Jiu (cu afluentii sai din zona montana); Cibin (cu Sadu), Lotru, Topolog, Oltet (afluenti ai Oltului), Argesul cu afluentii sai ce au izvoare in zona montana (Vilsan, Riul Doamnei, Riul Targului, Dambovita), Ialomita cu Prahova.

Carpatii Meridionali au numeroase lacuri glaciare (peste 150) si lacuri hidroergice (Vidra, Vidraru, Gura Apei si alte amenajari mai mici). Exceptand izvoarele termale de la Baile Herculane, celelalte izvoare minerale se afla situate mai mult in zonele limitrofe.

Vegetatia, fauna, solurile si monumentele naturii din Carpatii Meridionali

Vegetatia, etajata dupa altitudine, are, in baza, etajul fagului, apoi amestec de fag si conifere, etajul coniferelor (1200-1800 de metri) si la mari inaltimi zona alpina. Fauna asociata cuprinde specii caracteristice acestor etaje. Rasul, ursul brun si cerbul carpatin sunt animelele mai reprezentative. La mari inaltimi traieste si capra neagra, specie glaciara relicta, repopulata in Parang, Bucegi si Fagaras.

Predomina cambisolurile (soluri brune, acide) si spodosolurile.

Principalele rezervatii sunt: Bucegi, Piatra Craiului, Cozia, Iezeru Sureanu, pesterile Sura Mare si Tecur, Muntele Domogled si indeosebi Parcul National Retezat.

Populatia si asezarile omenesti din Carpatii Meridionali

Urmele arheologice palolitice si neolitice din Muntii Sureanu (Sura Mare, Ciclovina), urmele de locuire din antichitatea daco-romana, feudala si locuirea actuala constituie un fir istoric indelungand de utilizare a spatiului montan.

In prezent densitatea populatiei este relativ redusa, la mari inaltimi de sub 25 loc/km2, dar in depresiuni, mai mare. Sporul natural este apropiat de media tarii. Spre Carpatii Meridionali au exista si exista deplasari de populatie cu caracter temporar pentru constituirea unor obiective si exploatarile forestiere. In vremuri istorice, pana la mijlocul secolului trewcut se practica un pastorit transhumant ce-si avea originea in Carpatii Meridionali.

Asezarile rurale sunt rasfirate (ca unele localitati rurale din culoarul Rucar-Bran), sau adunate, pe vai.

Orasele din interiorul Carpatilor Meridionali sunt: Azuga, Busteni, Sinaia (la limita, pe Valea Prahovei), Brezoi, Calimanesti, Petrila, Petrosani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani, Baile Herculane; pe margini, dar mai strans legate sunt: Comarnic, Fieni, Campulung, Baile Olanesti, Horezu, Novaci, Bumbesti Jiu, Caransebes, Otelul Rosu, Orastie, Cugir, Sebes, Cisnadie, Talmaciu, Avrig, Victoria, Zarnesti.

Activitati economice in Carpatii Meridionali

Resursele energetice permit dezvoltarea industriei energiei electrice si furnizeaza materii prime (cocs, carbune energic) altor unitatii economice din tara. La Schela, in muntii Valcanului, exista mici cantitati de antracit.

In Depresiunea Petrosani se afla localizat principalul bazin de huila al tarii. Centrlee de extractie principale sunt: Petrila, Lonea, Dilja, ANinoasa, Petrosani, Livezeni, Vulcan, Paroseni, Coroiesti, Barbateni, Lupeni, Uricani, Campul lui Neag (nota autorului articolului: multe din aceste mine au fost inchise, doar cateva inca mai functioneaza in 2011).

Carbunele cosificabil este utilizat la Hunedoara (pentru cocs) si Calan (semicocs) (exploatarea de la Calan a fost inchisa), iar carbunele energetic la Paroseni sau la alte termocentrale. Exploatarea indelungata (de peste 100 de ani) a dus la diminuarea rezervelor.

Industria energiei electrice este reprezentata de termocentrale (Paroseni, Bistra, etc) si Hidrocentrale, dintre care unele au productii mai mari, cum ar fi Lotru-Ciunget si Vidraru. Exista si hidrocentrale mai mici (pe Sadu, Sebes, Riu Mare, Olt s.a).

Pe Valea Lotrului (la Voineasa) si pe Valea Bistrei (la Boutari) se extrage talc.

Industria constructoare de masini produce utilaj minier (Petrosani), autobasculante(Marsa), produse de mecanica fina (sinaia), aparate electrotehnice (Bumbesti-Jiu, Cugir).

Pe baza resurselor forestiere s-a dezvoltat industria lemnului, cu centre de cherestea situate chiar in interiorul zonei montane (Brezoi, Petrila, Rucar, Uricani), in apropiere (Talmaciu, Orastie) sau centre situate in vecinatate, dar care utilizeaza materia prima extra din Carpatii Meridionali: Ramnicu Valcea, Preajba, Drobeta Turnu Severin, Caransebes, Sebes, Sibiu. Industria chimica este dezvoltata la Victoria si Busteni.

Industria materialelor de constructie se bazeaza pe materii prime extrase din zona montana. La Campulung se obtin lianti pe baza calcarului de la Mateias, la Fieni pe baza celui de la Lespezi, iar la Birsesti-Targu Jiu se aduce calcar de la cariera din Suseni. La Avrig se produc articole de sticlarie.

Exista si ramuri ale industriei textile si alimentare: prelucrare lanii: Talmaciu, Cisnadie, Orlat, Azuga, a bumbacului: Talmaciu, obtinerea unor produse textile (Petrosani), bere (Azuga), lactate etc.

Agricultura se bazeaza pe cresterea animalelor care utilizeaza suprafetele de pasuni si fanete naturale. Cresterea ovinelor este traditionala (Novaci, Jina, Poiana Sibiului). In zonele depresionare si pe margini se cresc bovine.

Caile de comunicatie cuprind cai ferate si sosele. Pe Valea Prahovei se deruleaza un trafic feroviar si rutier foarte important. Pe Valea Oltului, a Jiului si a culoarului Timis-Cerna exista cai ferate transcarpatice, dintre care care ferata Bumbesti-Livezeni (prin pasul Lainici) are un traseul foarte dificil. In afara soselelor ce urmaresc traseele feroviare (Jiu, Olt, Prahova, Timis-Cerna) exista doua sosele transcarpatice foarte importante: soseaua transalpina (peste Parang) si transfagarasana.

Carpatii Meridionali sunt o zona turistica de prima importanta, cu multiple obiective naturale si statiuni cunoscute (Busteni, Sinaia, Calimanesti, Olanesti, Baile Herculane, Paltinis, Simbata, Straja, Parang), cabane si dotari pentru sporturi de iarna.

(mentiunea autorului: s-ar putea ca unele date sa fie eronate, datorita procesului de privatizare de care a avut parte Romania in ultimii 10 ani. Cei care detin date noi sunt rugati sa lase un comentariu pentru a modifica)

Harta Carpatii Meridionali

(Pentru dimensiune mare dati click pe harta)