Corabia, judetul Olt

Corabia este un oras aflat in sudul tarii, in judetul Olt, fiind oras de frontiera si port la Dunare, avand o populatie de aproximativ 20.000 de locuitori.

Oraşul este situat la limita de Sud a Cîmpiei Române, în subdiviziunea ce poartă numele de Cîmpia Caracalului, din Cîmpia Olteniei, fiind intersectat de următoarele coordonate geografice: paralela de 43 grade, 44 minute şi 5″, latitudine Nordică şi meridianul de 24 grade, 30 minute şi 5″, longitudine estică.

În componenţa oraşului intră satele Siliştoara, Tudor Vladimirescu, Vîrtop şi cartierele Valea Seacă, Corabia Veche şi Celei. Fără Celei, Vîrtop şi Tudor Vladimirescu, vatra locuibilă a oraşului este de 1064 ha, iar împreună cu terenul agricol, oraşul se întinde pe o suprafaţă de 9428 ha.

Are ca vecini la est comuna Gîrcov, la sud Dunărea, la vest comuna Orlea şi la nord comuna Vişina. Pe malul drept al Dunării se află provincia Plevna, Bulgaria.

Istoria orasului Corabia

Corabia are ramasite din perioada dacica, in zona cartierul “Celei” se găsesc ruinele cetății dacice Sucidava, capitala tribului geto-dacic al Sucilor, unde Constantin cel Mare a construit un pod, al cărui capăt există și azi. În incinta cetății se găsește și intrarea într-o fântână secretă cu o adâncime de 12 m a cărei apă este potabilă și astăzi.

Dupa tribul dacic al Sucilor, Corabia a ramas doar un sat la Dunare pana in 1859, cand, datorita necesitatilor economice se propunea ca satul Corabia sa fie transformat intr-un port la Dunare pentru usurarea transportului marfurilor.

După îndelungi demersuri, Corabia reuseste sa devina oras-port în anul 1871, cînd Principele Carol promulga Legea fondării oraşului Corabia în 30 noiembrie/11 decembrie, după ce a trecut prin cele două camere: pe 9 noiembrie a fost votată în Adunarea Deputaţilor, iar în Senat pe 23 a aceleiaşi luni. Legea acorda o suprafaţă de 500 de pogoane, împărţite în trei secţiuni şi care urmau să fie vîndute în loturi mici, terenurile de utilitate publică fiind date fără nici o plată. De asemenea, statul îşi rezerva pe malul Dunării o întindere de 40 stînjeni în lăţime pentru construirea cheiurilor şi a celorlalte anexe ale viitorului port.

Sase ani mai tarziu, armata română a trecut Dunărea (1877) pentru a angaja lupte cu trupele turcești în cadrul Războiului de Independență. Mărturie stau monumentele din cartierul Siliștioara: Monumentul Independenței, respectiv Crucea Eroilor.

Pana in 1940, Corabia a inflorit din punct de vedere economic, fiind un port important in transportul cerealelor. Odata cu venirea comunistilor, portul a fost inchis si Corabia a devenit un puternic centru industrial, fiind construite o fabrică de fire sintetice, o fabrică de mobilă, una de zahăr și o tăbăcarie minerală. Dintre acestea, doar fabrica de zahar a supravietuit anului 1989.

Poze Corabia

Monumentul Eroilor Corabia – poza realizata de Corabianul

Santier Arheologic Sucidava, Celei, Corabia – poze realizata de sylvyu811 si Corabianul

Portul Corabia – poza realizata de Mr. Sudex

Dunarea la Corabia – poza realizata de Dragomir Mihai

Gara Corabia si trenuri in Corabia – poze realizate de PaulGrojdi si Oltenia

Gara Corabia Noua – poza realizata de Corabianul

Catedrala Sfanta Treime Corabia – poza realizata de Corabianul

Monumentul Independentei Corabia (Silistioara) – poza realiata de DiaC

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *

4,445 Spam Comments Blocked so far by Spam Free Wordpress

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Mulțumim că ai accesat pagina noastră!

Dacă ți-a plăcut ce ai citit pe această pagină, poți să ne dai și nouă un like pe facebook :)
O poți face aici, accesând butonul de mai jos sau o poți face pe site, în meniul din dreapta. .

×