Reghin, judetul Mures

Reghin este un municipiu din Transilvania, Romania, care are o populatie de 31.273 de locuitori conform recensamantului din anul 2011.

Situat la o altitudine de 395 m, Reghin este cel de-al doilea oras ca marime din judetul Mures.

Numit inainte “Reghinul Sasesc”, orasul a fost mentionat cu denumirea de “Regun” in anul 1228 intr-o diploma scrisa de regele Ungariei, Andrei al II-lea.

reghin

Un important rol pentru dezvoltarea Reghinului l-a avut “societatea de plutarit” care era favorizata datorita pozitionarii orasului pe Valea Muresului, rau pe care veneau plutele din Muntii Calimani. Astfel, comertul cu plutele si lemnul a fost cea mai importanta activitate de pe teritoriul localitatii pentru o foarte buna perioada de timp.

In anul 1924 Reghinul Unguresc a fost incorporat oraslui, crescand astfel suprafata acestuia.

Conform recensamantului din anul 2011, populatia a scazut la 31.273 de locuitori fata de anul 2002 cand erau 36.126 de locuitori. In 2011, populatia era formata din 66,82% romani; 26,03% maghiari; 6,32% tigani; 0,57% germani, precum si alte etnii (sub 1%).

casa de cultura reghin

sinagoga reghin

La Reghin se poate ajunge fie cu trenul pe calea ferata Targu Mures – Deda, fie cu masina pe DN15 Targu Mures – Toplita sau DN15A care se intersecteaza cu DN16, facand astfel legatura dintre oras si Cluj-Napoca.

gara reghin

Distanta fata de alte orase din tara: Bucuresti – 368 km, Targu Mures – 32 km, Brasov – 200 km, Cluj-Napoca – 102 km, Bistrita – 63 km, Toplita – 70 km, Sovata – 70 km, Capusna – 42 km, Batos – 14 km.

Printre edificiile culturale de interes national se afla in Reghin:

– Biserica Evanghelica-Lutherana: dateaza din anul 1330 si a suferit importante transformari in secolul al XV-lea si in secolul al XVIII-lea

biserica evanghelica reghin

– Biserica de lemn – anul construirii acesteia este incert; biserica dateaza fie din anul 1725, fie din 1774-1748. Biserica se afla pe lista monumentelor istorice si are o lungime de 15 m, o latime de 6 m si inaltime de 14 m.

Sovata, statiune balneara din judetul Mures

Sovata se afla in judetul Mures si este o statiune balneara unica in Europa, renumita pentru lacurile sale(Ursu, Alunis, Verde, Negru, Rosu, Mierlei, Serpilor) cu ape clorurate si sodice care formeaza fenomenul de heliotermie (“fenomen care consta in racirea mai lenta a apei in unele lacuri sarate, datorita existentei la suprafata lor a unui strat de apa dulce, care impiedica iradierea caldurii in atmosfera”, conform DEX).

lacul ursu sovata

Formata intre 1578 si 1582, Sovata a fost inregistrata abia in anul 1597 ca statiune.

Relieful de aici este unul spectaculos, cu diverse forme, numeroase coline si munti.

Clima este temperat continental, temperature medie fiind de 8,2⁰C. Luna cea mai friguroasa din an este ianuarie, in timp ce august este luna cu temperaturile cele mai ridicate.

Sovata are numeroase ape curgatoare (paraul Auriu, Cris, Toplita), izvoare sarate si lacuri (sase sarate, doua cu apa dulce si unul sarat transformat in mlastina).

Cel mai important de aici este Lacul Ursu care are apa sarata, fiind unic in Europa. Lacul este considerat rezervatie naturala, avand parte de un regim special de protectie.

Datorita aerului sau, peisajelor si pozitionarii, statiunea este perfecta pentru recreere si odihna. In plus, Sovata este cunoscuta pentru factorii sai curativi, respectiv pentru efectele benefice asupra organismului, aerul de aici avand o actiune calmanta asupra sistemului nervos. In plus, in aceasta statiune se trateaza numeroase afectiuni cum ar fi cele ginecologice, cardiovasculare, endocrine sau digestive.

Chiar daca multi turisti viziteaza Sovata pentru tratamentele pe care le pot face acolo, exista si numerosi turisti care aleg Sovata ca destinatie de vacanta, respectiv pentru a practica sporturi de iarna: la 6 km de statiune exista o partie de schi in stare buna, dotata cu telescaun.

Poze din Sovata

Lacul Verde Sovata

lacul verde sovata

Lacul Alunis Sovata

lacul alunis sovata

Lacul Rosu Sovata

lacul rosu sovata

Lacul Paraschiva Sovata

lacul paraschiva sovata

Transport Iernut

Orasul Iernut este strabatut de DN15 care face legatura intre Turda si Bacau si DJ152A care face legatura intre Iernut si Iclandu. Chiar langa Iernut se construieste si autostrada Transilvania (A3).

Transport Rutier Iernut

Autobuze Iernut in directii :

Capus – Iernut (5:30 – 6:00), (15:05 – 15:30) : Luni – Vineri, (7:10 – 7:40) : In fiecare zi
Iernut – Capus (6:30 – 7:00), (15:40 – 16:10) : Luni – Vineri, (14:30 – 15:00) : In fiecare zi

Iclanzel – Iernut (12:30 – 12:50) – Luni – Vineri
Iernut – Iclanzel (12:00 – 12:20) – Luni – Vineri

Targu Mures – Ogra – Iernut ( Curse la 5:20, 5:40, 6:20, 6:40 ….. pana la ora 21:40 de luni pana vineri si curse din ora in ora incepand cu 5:40 si pana la 20:30 in weekend)

Iernut – Ogra – Targu Mures (Curse de la 4:45, 5:25, 5:45, 6:25, 6:45 ….. pana la 20:35 de luni pana vineri si curse din ora in ora incepand cu 6:45 si pana la 19:45 in weekend).

Iernut – Deag (7:00, 14:00, 16:00) – In fiecare zi, (12:00) – Luni – Vineri
Deag – Iernut (7:30, 14:30, 16:30) – In fiecare zi, (12:30) – Luni – Vineri

Iernut – Lechinta (7:20, 13:30, 15:30) – Luni – Vineri (cursa de 10 minute)
Lechinta – Iernut (7:40, 13:45, 14:00) – Luni – Vineri (cursa de 10 minute)

Iernut – Salcud (6:10, 16:30) – In fiecare zi, (5:20, 11:30, 14:30, 22:10)
Salcud – Iernut (6:35, 17:00) – In fiecare zi, (5:45, 12:00, 14:55, 22:35)

Ludus – Cuci – Iernut (5:30, 6:30, 7:30, 8:30, 9:30, 10:30, 11:30, 12:30, 13:30, 14:30, 15:30, 16:30, 17:30, 18:30, 19:30, 20:30) – In fiecare zi

Iernut – Cuci – Ludus (6:00, 7:00, 8:00, 9:00, 10:00, 11:00, 12:00, 13:00, 14:00, 15:00, 16:00, 17:00, 18:00, 19:00, 20:00, 21:00) – In fiecare zi

Ludus – Iernut – Tarnaveni (5:00, 7:00, 11:00, 17:00) : Luni – Vineri, (9:00, 14:00) – In fiecare zi
Tarnaveni – Iernut – Ludus (6:00, 8:00, 12:30, 18:00) : Luni – Vineri , (10:00, 15:30) – In fiecare zi

Ludus – Iernut – Targu Mures (4:40, 5:40, 6:40, 7:40, 8:40, 9:40, 10:40, 11:40, 12:40, 13:40, 14:40, 15:40, 16:40, 17:40, 18:40, 19:40, 20:40, 21:40) – In fiecare zi

Targu Mures – Iernut – Ludus (5:00, 6:00, 7:00, 8:00, 9:00, 10:00, 11:00, 12:00, 13:00, 14:00, 15:00, 16:00, 17:00, 18:00, 19:00, 20:00, 21:00, 22:15) – In fiecare zi

Transport Feroviar Iernut

Iernut dispune de gara aflata pe culoarul feroviar dintre Ludus – Targu Mures – Reghin – Deda. Prin aceasta statie trec zilnic 19 trenuri in directii ca Targu Mures, Razboieni, Sibiu, Ludus, Alba Iulia, Vintu de Jos, Brasov si vara spre litoral pana la Mangalia.

Mersul trenurilor Iernut (Trenuri Iernut)

P 2442 Tirgu Mures 3:28 – Iernut 4:11 – Ludus 4:29 – Razboieni 5:12 – Aiud 5:40 – Teius 5:54 – Alba Iulia 6:30 – Vintu de Jos 6:42 – Miercurea Sibiu 7:55 – Saliste 8:34 – Sibiu 9:31

P 4520 Razboieni 4:05 – Ludus 4:33 – Iernut 4:51 – Tirgu Mures Sud 5:30 – Tirgu Mures 5:41

P 4522 Razboieni 4:37 – Ludus 5:11 – Iernut 5:32 – Tirgu Mures Sud 6:12 – Tirgu Mures 6:30

P 4524 Ludus 6:14 – Iernut 6:32 – Tirgu Mures Sud 7:13 – Tirgu Mures 7:24

P 2441 Sibiu 3:27 – Saliste 4:06 – Miercurea Sibiu 4:38 – Vintu de Jos 5:37 – Alba Iulia 6:05 – Teius 6:36 – Aiud 6:50 – Razboieni 7:18 – Ludus 7:42 – Iernut 7:58 – Tirgu Mures Sud 8:34 – Tirgu Mures 8:45

P 4529 Tirgu Mures 7:40 – Tirgu Mures Sud 7:48 – Iernut 8:27 – Ludus 8:44 – Razboieni 9:12

A 1816 Vintu de Jos 9:50 – Alba Iulia 10:00 – Teius 10:23 – Aiud 10:35 – Razboieni 10:56 – Ludus 11:17 – Iernut 11:30 – Tirgu Mures 12:01

R 948 Razboieni 11:23 – Ludus 11:42 – Iernut 11:56 – Tirgu Mures 12:26

P 4521 Tirgu Mures 12:06 – Tirgu Mures Sud 12:16 – Iernut 12:55 – Ludus 13:11 – Razboieni 13:41

P 4526 Razboieni 12:05 – Ludus 12:33 – Iernut 12:51 – Tirgu Mures Sud 13:32 – Tirgu Mures 13:43

P 4523 Tirgu Mures 14:27 – Tirgu Mures Sud 14:37 – Iernut 15:13 – Ludus 15:32 – Razboieni 16:02

P 2444 Tirgu Mures 15:42 – Tirgu Mures Sud 15:51 – Iernut 16:27 – Ludus 16:44 – Razboieni 17:14 – Aiud 17:42 – Teius 17:56 – Alba Iulia 18:31 – Vintu de Jos 18:44 – Miercurea Sibiu 19:56 – Saliste 20:30 – Sibiu 21:27

P 4528 Razboieni 15:28 – Ludus 15:59 – Iernut 16:24 – Tirgu Mures Sud 17:23 – Tirgu Mures 17:34

A 1815 Tirgu Mures 16:42 – Iernut 17:09 – Ludus 17:23 – Razboieni 17:45 – Aiud 18:05 – Teius 18:22 – Alba Iulia 18:50 – Vintu de Jos 19:03

P 4530 Razboieni 17:16 – Ludus 17:47 – Iernut 18:04 – Tirgu Mures Sud 18:40 – Tirgu Mures 18:51

P 4011 Brasov 11:40 – Sfintu Gheorghe 12:21 – Baile Tusnad Hm 13:09 – Miercurea Ciuc 13:45 – Siculeni 13:56 – Izvoru Oltului 14:24 – Gheorghieni 15:08 – Deda 17:42 – Tirgu Mures 19:29 – Tirgu Mures Sud 19:46 – Iernut 20:20 – Ludus 20:37 – Razboieni 21:07

P 2443 Sibiu 15:38 – Saliste 16:36 – Miercurea Sibiu 17:17 – Vintu de Jos 18:14 – Alba Iulia 18:48 – Teius 19:22 – Aiud 19:36 – Razboieni 20:06 – Ludus 20:34 – Iernut 20:54 – Tirgu Mures Sud 21:30 – Tirgu Mures 21:41

R 949 Tirgu Mures 20:22 – Iernut 20:50 – Ludus 21:08 – Razboieni 21:31

P 4527 Tirgu Mures 22:23 – Tirgu Mures Sud 22:32 – Iernut 23:09 – Ludus 23:32 – Razboieni 0:02

Transport Aerian Iernut

Iernutul nu are aeroport propriu zis, dar se afla foarte aproape de aeroportul din Targu Mures, mai exact 16 km.

Datele sunt preluat de pe infofer.ro, merstrenuri.ro si programul public de transport al judetului Mures.

Prezentare Iernut

Iernut numit si Ernot, Iernot, (în maghiară: Radnót, în germană: Radnuten) este un oraş în judeţul Mureş, Transilvania, România. Oraşul este situat în vestul judeţului, pe râul Mureş, pe DN13 la 2 km de intersecţia acestuia cu DN14A.

Localizare si Geografie Iernut

Iernut, parte componentă a judeţului Mureş, este situat în partea centrală a Podişului Transilvaniei, pe cursul mijlociu al râului Mureş între localităţile Târgu Mureş (30 km) şi Luduş (14 km), la latitudine nordică de 46°27′13″ şi longitudine estică de 24°14′0″. Altitudinea absolută de 286m se află în zona bisericii romano-catolice. Suprafaţa lui de 106 km2 ocupă 1,5%-2% din judeţul Mureş.

Oraşul Iernut se găseşte pe malul stang al râului Mureş, pe Drumul Naţional DN15, respectiv pe Drumul European E60, între Târgu Mureş, Turda şi Cluj-Napoca. Comunele învecinate Iernutului sunt: Adămaş, Bichiş, Bogata, Cucerdea, Cuci, Iclănzel, Ogra.

Iernut se afla intr-o zona cu un relief care un aspect tipic deluros, cu unele suprafeţe de şes în parte stângă a Mureşului, acestea fiind de fapt terase ale râului Mureş. Cea mai înaltă dintre aceste terase se află şi la cea mai mare distanţă de localitate, aceasta fiind la Cigaşe, la o altitudine de 448m, următoarea terasă de la I.S.C.I.P, de 8-10m, este una de oraş, altă terasă este cea aluvionară şi este adesea inundată.

În partea dreaptă a Mureşului există un număr redus de terase, locul acestora fiind luat de versanţii cu pante accentuate şi/sau chiar abrupte. Între Iernut şi Lechinţa pantele abrupte suferă prăbuşiri masive datorate înclinării pantelor şi subsăparilor apei Mureşului ducând la un aspect de mocro-relief, vegetaţia ducând lipsă completă. Valea Mureşului are o deschidere largă (3-5 km). Interfluviile sunt rotunjite, afectate de alunecări şi rupturi, altitudinea lor maximă fiind de 496m.

Clima din partea de podiş este una continentală, moderată de dealuri şi pădure. Localizarea Iernutului în partea centrală a Podişului Transivaniei, străjuit de lanţurile masive ale Carpaţilor, cu o mare deschidere în partea de NV formează invaziile maselor de aer umed din direcţiile vestice. Carpaţii Orientali constituie o barieră climatică faţă de invaziile maselor de aer din E şi NE.

Temperatura medie a aerului se situează între -28,3 grade Celsius şi +39 grade Celsius. Cea mai caldă lună a anului este iulie iar cea mai rece este în ianuarie. Ultimele zile cu temperaturi de 0C apar de obicei la sfârşitul lui aprilie, primele îngheţuri apar în octombrie şi durează de obicei 190 de zile. Cele mai însemnate cantitaţi de precipitaţii cad în luna iunie iar cele mai reduse în martie, rezultând o medie anuală de 627,1 mm. Intensitatea vânturilor este redusă şi doar vânturile din NV se apropie de 3m/s.

De unde vine numele de Iernut ?

Numele Iernut vine de la Ranoltu, atestat documentar din 1257, acesta din urma provine de la numele germanic Reinold (de:Reinold, fr:Renaud (prénom)), al posesorului feudal al ţinutului respectiv.

Istorie Iernut

* Localitatea este atestată documentar din anul 1257 cu numele de Ranoltu. Pe situl istoric al oraşului s-au găsit vestigii ale unei colonii romane. În urma săpăturilor arheologice s-au descoperit fragmente ceramice aparţinând epocii neolitice (4500-2500 î.C.). Cele mai vechi documente scrise care s-au păstrat datează din anul 1257]. Aici a trăit şi Mihai Apafi al II-lea, principe al Ardealului.

* În perioada anilor 1461-1700 Iernutul capătă statutul de târg (oppidum-Radnot), un târg de vite care avea centrul în apropierea actualei periferii a oraşului.

* În acest oraş a fost instalată o copie a „Statuii Lupoaicei” („Lupa Capitolina”), simbolul latinităţii poporului român.

* În anul 1944, în lunile septembrie-octombrie în apropierea oraşului Iernut s-au dat cele mai grele lupte de pe teritoriul României din cel de-al doilea război mondial. În aceste lupte şi-au pierdut viaţa circa 11.000 de militari români.

* În perioada dintre cele două războaie mondiale, Iernutul a făcut parte din judeţul Târnava-Mică (interbelic) şi a fost reşedinţa Plasei Iernut.

* Iernutul a făcut parte, pe rând, din Dacia, Imperiul roman, formaţiuni statale specifice începutului de ev mediu (România populară, cnezat, voievodatul lui Gelu), voievodatul Transilvaniei dominat de nobilimea maghiară (sec XII – XVI), principatul Transilvaniei aflat sub suzeranitate otomană (sec. XVII), Imperiul habsburgic (sec. XVII – XIX), Imperiul austro-ungar (1867–1918).

* La data de 17 aprilie 1989 localitatea Iernut a devenit oraş.

Sursa: Wikipedia.org

Personalitati Iernut

* József Balogh (1701-1756)
* Márton Hamar (5 februarie 1927 – Bucureşti, 25 martie 1987) Zoolog.
* Endre Jeney (26 august 1891 – Debrecen, 10 august 1970) Paleolog, Profesor universitar.
* Csilla Kákonyi (*28 mai 1940)
* Zsigmond Kornis (1578 – Iernut, 3 noiembrie 1648) Magnat al Transilvaniei.
* János László (*7 februarie 1934) Violonist.
* Hortenzia Meleg (*10 iulie 1961)

Populatie Iernut

* În perioada socialistă populaţia Iernutului a ajuns la cele mai înalte cote, în localitate existând multe ferme şi sere, motiv pentru care Iernutul era supranumit Micul Dalas, condiţiile de trai fiind foarte bune.

* La recensământul din anul 1930 au fost înregistraţi 2.464 locuitori, dintre care 1.414 maghiari, 826 români, 127 ţigani, 84 evrei ş.a. Sub aspect confesional populaţia era alcătuită din 1.148 reformaţi, 786 greco-catolici, 310 romano-catolici, 96 ortodocşi, 84 mozaici ş.a.

* La recensământul din 2002 au fost înregistraţi 9.523 de locuitori, dintre care 7.229 români, 1.426 maghiari, 852 ţigani, 12 germani şi 4 de alte naţionalităţi. Majoritatea locuitorilor aflaţi în Iernut muncesc la Centrala Termoelectrică Iernut aflată la aproximativ 4 kilometri de localitate şi obţin unele din cele mai mari salarii din zonă.

Alte detalii Iernut

* Iernut este înfrăţit cu oraşul belgian Sint-Katelijne-Waver din anul 2001.
* Populaţia Iernutului este în scădere din cauza lipsei locurilor de muncă.
* Oraşul Iernut a împlinit în anul 2007 750 ani de existenţă la a zecea sărbătoare a zilelor Iernutului.
* Instituţile de învăţământ din Iernut sunt Liceul Energetic cu ultimele renovări făcute în 2004 şi Şcoala Generală Iernut.
* Codul poştal din Iernut este 545100.
* Echipa de fotbal din Iernut se numeşte C.S. Iernut şi ea a ajuns pentru prima dată în divizia C în anul 2007.

Economie Iernut

* În agricultură oraşul Iernut a înregistrat de a lungul anilor una din cea mai mare producţie de grâu din judeţ.În anul 2007 această producţie fiind în medie de 3.649 kilograme de grâu la hectar şi cea mai mare producţie a anului din judeţ.

* Centrala Termo-electrică situată la ieşirea din oraşul Iernut aduce cel mai mare venit localităţii. Alte ramuri ale economiei sunt BCR-ul, Banca Transilvania,micile magazine, restaurantele, gara C.F.R., transportul între sate, ferma Silvaur şi lacurile piscicole de la periferie.

* Din oraşul Iernut existǎ legǎturi directe spre Oradea, Sibiu, Piatra Neamţ, Oneşti, Timişoara, Cluj Napoca, Târgu Mureş, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Constanţa, Mangalia, Arad.

Obiective turistice Iernut

* Biserica Reformată-Calvină edificată în stil gotic între 1486-1593. În cimitirul bisericii se găsesc vechi pietre funerare, iar turnul ei a fost ridicat în 1909.

* Pentru pescuitul recreativ/sportiv şi agrement sunt destinate heleşteele nr.1 şi nr. 2 cu o suprafaţă totală de 109 ha luciu de apă. – lacuri piscicole Iernut

* Castelul Kornis – Rakoczi – Bethlen din Iernut a fost construit de Gáspár Bogáti în stil renascentist (1545). Ancadramentul portalului datează din 1574, fiind realizat tot în stilul Renaşterii. Clădirea a fost modificată între 1650-1660 de principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea, după planurile arhitectului veneţian Agostino Serena. Edificiul îmbină elemente ale goticului târziu cu elemente renascentiste. A funcţionat o bună perioadă de timp ca liceu agricol dar în prezent este lăsat în voia sorţii, nemaiocupându-se nimeni de el.

* Monumentul eroilor de la Oarba de Mureş

* Biserica de lemn din Iernut construită în anul 1735 a fost documentată de către Atanasie Popa înainte ca timpul să o răpună. Înlocuită în anul 1929 cu o nouă biserică de zid, vechea biserică de lemn se afla în anul 1931 într-o stare avansată de degradare. Studiul lui Atanasie Popa păstrează pentru generaţiile următoare amintirea vechii biserici. Era închinată Sfinţilor Arhangheli.

Activitati culturale Iernut

Isi desfasoara activitatea culturala in cadrul Casei de Cultura:

* Ansamblul Artistic “Iernuteana” si Formatia de dansuri populare maghiare Hekas;
* Biblioteca orasului cu peste 11.000 de volume;
* Clubul copiilor – diverse actiuni cultural-artistice.

Are rezervatii arheologice la Cipau si Lechinta unde s-au descoperit vestigii ceramice, din epoca neolitica.Pe locul actualului oras s-au gasit urme ale unei colonii romane.

In fiecare an se organizeaza Zilele orasului Iernut la care se organizeaza simpozioane, expozitii ale sculptorului Ioan Vlasiu.Exista si un cenaclu: “Club Dialog XX” pentru scriitori unde se fac recitaluri.

În acest oraş a fost confecţionată şi instalată o copie a “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), simbolul latinităţii poporului român.

Institutii educationale Iernut

Instituţiile de învăţământ din Iernut sunt Liceul Energetic cu ultimele renovări făcute în 2004 şi Şcoala Generală Iernut.

Castelul Kornis – Rákoczi – Bethlen din Iernut

A fost construit de Gáspár Bogáti în stil renascentist (1545) Ancadramentul portalului datează din 1574, fiind realizat tot în stilul renaşterii.

Clădirea a fost modificată între 1650-1660 de principele Transilvaniei Gheorghe Rákoczi al II-lea, după planurile arhitectului veneţian Agostino Serena. Edificiul îmbine elemente ale goticului târziu cu elemente renascentiste.

A funcţionat o bună perioadă de timp ca liceu agricol dar în prezent este lăsat în voia sorţii.

[nggallery id=7]

Lacuri Piscicole Iernut

Amenajarea piscicola Iernut este situata în zona periurbana a orasului Iernut, pe Drumul European E 60. La sediul fermei se ajunge pe str. Energeticenilor (drumul catre Termocentrala Iernut şi apoi la dreapta catre balta), dupa aproximativ 1 km de mers pe jos de la intersectia cu Drumul European E 60.

Distante pana la principalele orase din zona:

Targu Mures – 30 km
Cluj Napoca – 75 km
Turda – 45 km
Campia Turzii – 36 km
Ludus – 12 km
Tarnaveni – 22 km
Medias – 47 km
Sighisoara – 80 km
Reghin – 62 km

Pentru pescuitul recreativ / sportiv şi agrement sunt destinate helesteul nr.1, de 40 ha şi nhelesteul nr. 2, de 69 ha.

Adancimea media a lacului este de 2,5 m.

Structura materialului piscicol : crap, cteno, novac, singer, caras, şalau, biban, somn, rosioara, oblete.

Cantitatile existente: ~ 80 t

In luna Decembrie 2009 lacul de pescuit Iernut a fost populat cu 4000 bucati crap, de 0.9 – 1.2 kg.

In incinta fermei functioneaza o terasa bar cu program non-stop.

Localizare pe harta a lacurilor piscicole Iernut

La sediul fermei se ajunge pe str. Energeticenilor (drumul către Termocentrala Iernut şi apoi la dreapta către baltă), după aproximativ 1 km de mers pe jos de la intersecţia cu Drumul European E 60.

lacuri piscicole iernut

Preturi si abonamente pentru pescuitul in cadrul lacurilor piscicole Iernut Keep reading →