Baile Govora, judetul Valcea

Baile Govora sunt situate in judetul Valcea, la doar 21 km de Ramnicu Valcea si se remarca prin arhitectura parcului balnear proiectat de catre arhitectul peisagist Emil Pinard.

Situat la o altitudine de 380 m si cu o populatie de 2868 locuitori, orasul este renumit in intreaga tara ca statiune balneoclimaterica in care accesul se poate face fie pe cale rutiera pe drumul national DN67 Ramnicu Valcea – Horezu – Tg. Jiu, fie pe cale feroviara pana la gara Govora sau pana la gara Ramnicu Valcea de unde se pot lua mijloace de transport in comun pana in statiune.

Parcul din Govora

parc govora

Din punct de vedere istoric localitatea a inceput sa functioneze ca statiune dupa anul 1876 cand un taran pe nume Gheorghe Ciurea a descoperit “apa care arde” in timp ce sapa un put. Mai apoi, in anul 1879 se incepe exploatarea izvoarelor de aici, iar in anul 1887 se infiinteaza primul stabiliment de aici in care puteau fi efectuate tratamente balneare, acesta continand 29 de cabine pentru bai calde. Statiunea a fost inaugurata oficial in anul 1910, cand a fost dat in folosinta hotelul Palace. Totodata in acest an se da in folosinta o baza de tratament cu cazi de baie din fonta si centrala termica.

Hotel Palace Govora

hotel palace govora

In timp statiunea se dezvolta ca localitate, iar dupa 1950 devine oras.

Statiunea este vizitata de numerosi turisti, datorita apelor minerale iodurate, bromurate, sulfuroase, clorurate, sodice, hipertone, veniti sa-si trateze diverse afectiuni precum cele respiratorii, ale aparatului locomotor si O.R.L, asociate, digestive si renale. Printre procedurile care pot fi incercate de cei care vin aici se numara: ultrasonoaerosoli, pulverizatii, inhalatii cu ape minerale, electroterapie, kinetoterapie, bai cu ape minerale (bromiodurate, sulfuroase), bai esente de brad, bai galvanice, dus subacval, electroterapie, termoterapie, hidroterapie, cura de teren, crenoterapie.

izvoarele ferdinand govora

Printre atractiile turistice ale statiunii se remarca complexul hotelier al sindicatelor ce a fost ridicat in anul 1980, dotat cu o baza moderna de tratament. De asemenea in apropiere se afla Manastirea Govora, ctitorita de domnitorul Radu cel Mare, locul in care au fost descoperite primele scrieri in limba romana.

Govora in 1974

govora in 1974

Statiunea Ranca, judetul Gorj

Statiune montana in continua dezvoltare, Ranca se afla pe teritoriul din apropierea orasului Novaci din judetul Gorj, Romania. Situata pe muntele Cornesu-Mare, la o altitudine de 1600 m, statiunea ofera o priveliste minunata a lantului muntos Parang, din care face parte.

La doar 18 km distanta fata de orasul Novaci, accesul la Ranca se poate face pe drumul national DN67C, adica pe faimoasa sosea Transalpina ce ofera un peisaj de vis.

Statiunea montana de la Ranca a luat nastere in anul 1930 prin ideea lui Dumitru Brezulescu, avocat roman ce a fost creatorul uneia dintre cele mai importante banci populare din perioada interbelica, “Gilortul”. Aceasta din urma a sprijinit ideea avocatului si, ca urmare, au fost construite 6 cabane, iar in anul 1937 cabana centrala a fost data spre utilizare.

statiunea ranca

Pe langa ski, snowboard, plimbari cu ATV-ul sau cu snowmobil-ul, Ranca ofera numeroase variante de trasee spre: varful Mohor, varful Setea Mare, varful Papusa Mare si Obarsia Lotrului, Lacul Vidra, Valea Lotrului. Desi in timpul iernii aceste trasee sunt inchise, cei dornici pot practica ski de tura pe trasee usoare, unde nu exista risc de avalansa, dupa ce discuta inainte cu personalul de la Salvamont Gorj.

ranca

Pentru pasionatii de ski si snowboard statiunea dispune de cinci partii, patru dintre ele fiind situate pe Muntele Cornesu (M1, M2, M3 si M4), iar cealalta pe Muntele Papusa (Ranca 1). In timp ce primele beneficiaza de teleski si/sau babyski, cea de pe Muntele Papusa are telescaun cu 4 locuri, iar programul de aici este intre 9:30-16. De asemenea, partia M1 este dotata cu nocturna si sonorizare. Pentru cei care doresc sa se dea cu sania exista spatii special amenajate.

partii ranca

Informatii partii:

  • 1.       M1
  • Destinata incepatorilor
  • 611 m lungime
  • Dispune de nocturna, sonorizare si tunuri de zapada
  • Transportul se realizeaza pe teleski si babyski
  • 2.       M2
  • grad mediu de dificultate
  • 510 m lungime
  • Dispune de tunuri de zapada
  • Transportul se realizeaza pe teleski
  • 3.       M3
  • Destinata incepatorilor
  • 710 m lungime
  • Transportul se realizeaza pe teleski
  • 4.       M4
  • Grad mediu de dificultate
  • 350 m lungime
  • Transportul se realizeaza pe teleski
  • 5.       Ranca 1
  • Grad de dificultate mediu-avansat
  • 242 m lungime
  • Dispune de nocturna, tunuri de zapada
  • Transportul se realizeaza pe telescaun

Preturi:

–          Teleski M1, M2, M3, M4 si babysky M1: intre 12 si 150 lei

–          Telescaun Ranca 1: intre 8 si 100 lei

–          Inchirieri echipamente:

–          ski: 25 lei/zi

–          snowboard: 30 lei/zi

–          sanie: 10 lei/zi

–          ATV: 80-100 lei/ora

–          snowmobil: 150 lei/ora

–          monitor ski: 40-50 lei/lectie

statiunea ranca

Transalpina – cea mai inalta sosea din Romania

Transalpina sau DN67C este o sosea din Muntii Parang, Carpatii Meridionali, care face legatura intre orasul Novaci (judetul Gorj) si Sebes (judetul Alba). Aceasta are o lungime totala de 148,2 km  si este cea mai inalta sosea din Romania,  ajungand la 2145 m in Pasul Urdele.

urcarea pe transalpina

Istoria drumului Transalpina

Cunoscut initial ca “Poteca Dracului”, drumul a fost construit pentru prima oara de romani in timpul razboaielor cu dacii, dupa cum afirma cateva surse.

Dupa Primul Razboi Mondial, regele Carol care dorea un drum strategic a decis refacerea drumului, denumit dupa acest moment “Drumul Regal”(Drumul Regelui). Alte lucrari de reabilitare a drumului au avut loc in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, atunci cand germanii au avut nevoie de cale de acces din punct de vedere militar.

In anul 2010 au inceput lucrari de modernizare a drumului, dupa o licitatie care s-a ridicat la 1,3 miliarde lei.

transalpina 6

Transalpina – starea actuala

Partial data in circulatie in anul 2010, Transalpina a fost de atunci “calcata” de numerosi vizitatori veniti sa vada peisajele minunate pe care aceasta le strabate. In momentul de fata lucrarile nu sunt terminate, soseaua nefiind deschisa in mod oficial. Inca exista zone in care asfaltarea nu este terminata, iar parapetii, semnele si indicatoarele rutiere nu sunt montate.

Important de stiut este faptul ca pe timpul iernii soseaua este inchisa, datorita altitudinii la care se afla.

transalpina

Transalpina – evenimente

Pe langa peisajele care pot fi admirate, in fiecare an in luna septembrie, pe o portiune de drum intre Novaci si Ranca, se desfasoara Campionatul National de Viteza in Coasta – o ramura a automobilismului sportive mai accesibila din punct de vedere al costurilor decat raliul, care se desfasoara doar pe trasee asfaltate si unde este necesara doar prezenta unui pilot (nu si a unui copilot).

Un alt eveniment important desfasurat aici a avut loc in 8 iunie 2012 cand Turul Ciclist al Romaniei 2012 editia 49 s-a incheiat cu o catarare la iesirea din Ranca.

Poze Transalpina

Poze realizate pe Transalpina in August 2012

[nggallery id=32]

Calimanesti – Caciulata, jud. Valcea

Calimanesti-Caciulata este o statiune balneoclimaterica de pe Valea Oltului, atestata documentar in anul 1386 si renumita pe plan international pentru tratamentele cu apa.

Aflata in apropiere de manastiri precum Cozia, Ostrov si de cetatea din Sibiu, statiunea atrage o multime de turisti atat prin peisajele pe care le ofera, cat si prin tratamentele balneare si serviciile de calitate pe care le presteaza, fiind un loc foarte bun de relaxare si de “incarcare a bateriilor” dupa o perioada mai lunga de stres si oboseala.

strand termal calimanesti

Din punct de vedere al climatului, verile sunt racoroase (aproximativ 20⁰C in luna iulie), iar iernile au temperature intre -1⁰C si -5⁰C.

Apele minerale ale statiunii sunt atermale, iesind din pamant la 5⁰-14⁰ C si sunt: calcice, sulfuroase, bromurate, iodurate,magnezice si clorosodice.

Statiunea ofera numeroase posibilitati de cazare si o gama variata de hoteluri, vile si pensiuni pentru a fi pe placul si buzunarele cat mai multor turisti.

hotel central calimanesti

Cum ajung in Calimanesti-Caciulata ?

Calimanesti si Caciulata se afla chiar pe Valea Oltului, pe DN7 (E81), la nord de Valcea si la Sud de Sibiu.

caciulata

Bals, judetul Olt

Balș este un oraș situat în județul Olt, România, in regiunea Oltenia, fiind situat in regiunea de Vest a judetului Olt, fiind străbătut de Olteț, un important afluent al râului Olt, dar si de drumul european 70 (E70) si de calea ferata Craiova – Piatra Olt – Pitesti – Bucuresti.

Istorie Bals

In Bals exista urme de civilizație din cele mai vechi timpuri. Prima atestare domentara apare intr-un hrisov al lui Petre Voievod, în anul 1564, care dă în stăpânire boierului Oprea o parte din moșia Balșului, iar mai tarziu Mihai Viteazul întărește dreptul de proprietate căpitanilor săi, Frații Buzești, asupra moșiei Corbeni, componentă a localității Balș.

Datorită așezării la răscrucea celor două mari târguri din Oltenia, Craiova și Slatina, Balșul a devenit un loc de popas, de schimburi de produse, polarizând în jurul său toate așezările rurale de pe valea Oltețului de la comuna Iancu Jianu până la comuna Dobrun.

Așa se face că, într-o perioadă relativ scurtă, apar diverse edificii economice, bancare, ateliere meșteșugărești, o rețea de prăvălii.

Cu timpul, Balșul ajunge un centru administrativ cu instițutii administrativ-legislative corespunzătoare timpului, devenind plasă, cu o judecatorie, o tipografie, cu mori, o presă de ulei, o fabrică de spirt, trei bănci (de scont, de credit și agricolă).

În 1921 devine comună urbană iar între 1954 și 1968 Balșul a fost reședința Raionului Balș.

In ceea ce priveste originea numelui localitatii Bals, s-au emis noi ipoteze, din lipsa de probe de documente concludente, este greu sa alegi pe cea mai buna. Una din aceste ipoteze sustine ca Balsul isi poarta numele de la paraul Balsita.

O alta ipoteza sustine ca Balsul isi poarta numele de de la cuvantul turcesc Balis, care inseamna miere, in aceasta localitate existand o zona apicola intinsa din care se furniza miere turcilor.

Alta ipoteza este ca numele de Bals vine de la numele unui boier pe nume Bals asezat pe aceste meleaguri in urma invaziei turcilor in secolele V-VI.

Turism in Bals

Orașul Balș beneficiază de o amplasare geografică ce facilitează turismul. Cuprinde un obiectiv turistic la Pădurea Sarului cu o capacitate de 60 de locuri, având un popas și un restaurant. În partea de sud-vest, la poalele colinei Mâinești, se găsește Mănăstirea Mâinești.

Anual, în luna iunie are loc festivalul etnofolcloric Pomul Vieții.

Cultura in Balș

In domeniul culturii, dintre institutiile reprezentative mentionam: Biblioteca oraseneasca Petre Pandrea , cu un fond de carte de peste 35.000 de volume, doua case de cultura cu o capacitate de 600 de locuri, un cinematograf modern cu 500 de locuri si un punct muzeistic cu exponate de olarit (o sectie de ceramica a Muzeului Judetean Olt).

Anual, in luna iunie are loc festivalul etnofolcloric Pomul Vietii.

Ca personalitati mai insemnate care s-au ridicat din orasul Bals, au fost: Petre Pandrea si Mihail Drumes.

Educatie in Balș

La nivelul orasului Bals functioneaza 21 unitati de invatamant, din care:

5 gradinite, o scoala generala cu clasele I-IV;
4 școli generale cu clasele I-VIII;
3 unități de invatamant liceal;
2 școli profesionale de ucenici;
2 școli postlicealeș
4 școli speciale.

In oraș functioneaza si o filiala a universitatii PRO HUMANITAS Bucuresti, cu urmatoarele 4 facultati: Psihologie, Stiinte educative, Asistenta sociala si Colegiu de institutori.

Stema orașului Balș

Stema orasului Bals a fost aprobata prin Hotararea Consiliului Local Bals nr.23 din 19.08.1993 si aceasta se compune dintr-o osie montata, care reprezinta activitatea economica a celei mai mari unitati economice din orasul Bals, roata olarului care reprezinta o indeletnicire a localnicilor, din cele mai vechi timpuri, un spic de grau care reprezinta agricultura, o arcada care reprezinta podul de peste raul Oltet si o acvila luata din stema tarii.

Poze Balș

Poze din localitatea Balș, preluate de pe bals.ro

Platoul Casei Tineretului Balș

Casa Tineretului Balș


Primaria Balș


Judecatoria Balș

Liceul Teoretic Balș

Biblioteca Petre Pandrea Balș

Cartierul Turnuri Balș

Harta Balș

Harta orașului Balș, județul Olt

Mai multe harti Romania.

Corabia, judetul Olt

Corabia este un oras aflat in sudul tarii, in judetul Olt, fiind oras de frontiera si port la Dunare, avand o populatie de aproximativ 20.000 de locuitori.

Oraşul este situat la limita de Sud a Cîmpiei Române, în subdiviziunea ce poartă numele de Cîmpia Caracalului, din Cîmpia Olteniei, fiind intersectat de următoarele coordonate geografice: paralela de 43 grade, 44 minute şi 5″, latitudine Nordică şi meridianul de 24 grade, 30 minute şi 5″, longitudine estică.

În componenţa oraşului intră satele Siliştoara, Tudor Vladimirescu, Vîrtop şi cartierele Valea Seacă, Corabia Veche şi Celei. Fără Celei, Vîrtop şi Tudor Vladimirescu, vatra locuibilă a oraşului este de 1064 ha, iar împreună cu terenul agricol, oraşul se întinde pe o suprafaţă de 9428 ha.

Are ca vecini la est comuna Gîrcov, la sud Dunărea, la vest comuna Orlea şi la nord comuna Vişina. Pe malul drept al Dunării se află provincia Plevna, Bulgaria. Keep reading →

Harta Corabia

Harta orasului Corabia, judetul Olt, port la Dunare.

Gara Filiasi

Gara Filiasi, nod de cale ferata din judetul Dolj.

Gara se afla la 1 km de centrul orasului Filiasi, fiind un important nod feroviar din Oltenia. Keep reading →

Statiunea Bala, judetul Mehedinti

Stațiunea Bala dispune de rezerve apreciabile de apă minerală și nămol terapeutic, fiind profilată pe cura internă și externă. Izvoarele minerale se găsesc pe Valea Chiciora, mic afluent al pârâului Râieni.

Statiunea este profilata, in principal, pe tratamentul afectiunilor aparatului locomotor si al celor ginecologice.

Statiunea este situata la poalele muntilor Mehedinti, la latitudinea de 400 m, statiunea are un climat continental moderat de dealuri. Temperatura media anuala este de circa 9 grade celsius.

In statiunea Bala exista ape minerale sulfuroase, oligominerale, hipotermale, cu o mineralizare totala de 0,52-0,72 g/L, cu namol sapropelic, cu un continut de 43,9 % apa.

Indicatii terapeutice in statiunea Bala

– afectiuni reumatismale degenerative ( spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze, poliartroze);
– afectiuni reumatismale inflamatorii (stari algice articulare dupa reumatism articular acut si indectii de focar);
– afectiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, periartrita scapulohumerala);
– afectiuni pottraumatice (redori articulare posttraumatice, stari dupa operatii pe muschi, articulatii si oase, stari dupa entorse, luxatii si fracturi);
– afectiuni neurologice periferice (pareze, sechele dupa polineuropatii);
– afectiuni ginecologice (tulburari minore de pubertate sau climateriu).

Statiunea dispune de instalatii pentru bai calde cu apa minerala la vane si in bazine, instalatii pentru aplicatii calde si bai cu namol, instalatii pentru electroterapie si hidroterapie si sala de gimnastica medicala.

Informatii utile in legatura cu statiunea Bala

Statiunea Bala este o statiune de interes local aflata la 20 km de Baia de Arama.

Cai de acces: feroviare: gara Drobeta Turnu Severin pe linia Bucuresti-Timisoara, apoi cu autobuzul pana in statiune;
auto: DJ 67 de la Drobeta Turnu Severin sau de la Targu Jiu, cu abatere la Floresti; drum local de la Baia de Arama.