Baile Drânceni, judetul Vaslui

Baile Drânceni sunt situate in lunca Prutului, la o altitudine de 160 m, au un climat continental de dealuri si podisuri, cu veri calduroase si ierni reci. Temperatura media anuala este de circa 9 grade celsius. Iarna bat vanturi puternice din directiile nord si nord-est. Statiunea Drinceni este profilata in principal pe tratamentul afectiunilor aparatului locomotor.

Factori naturali terapeutici: Ape minerale sulfuroase, clorurate sodice, iodurate, cu o mineralizare totala de 4,4 – 6,0 g / L, bioclimat excitant.

Indicatii terapeutice

– afectiuni reumatismale degenerative (spondilita cervicala, dorsala si lombara, coxartroza la debut, compensata, artroze)

– afectiuni reumatismale abarticulare (periartrita scapulohumerala – umer dureros simplu)

– afectiuni ginecologice (insuficienta ovariana, cervicite cronice, metroanexite cronice)

Instalatii de tratament

Instalatii pentru bai calde la vana cu apa minerala, instalatii pentru hidroterapie, instalatii pentru aerosoli. Toate instalatiile de tratament functioneaza in sectia de balneo-fizioterapie din cadrul spitalului comunal Ghermanesti.

Informatii utile despre Baile Dranceni

Baile Dranceni se afla imediat la iesirea din localitea Ghermanesti spre Dranceni, fiind o statiune de interes local aflata la 24 km de Husi in care se poate ajunge fie cu trenul in Husi si de acolo cu autobuzul pana in statiune ori daca aveti masina pe Dn24 de la Tecuci cu abatere la Crasna pe DN 24B pana la Albita, apoi DJ 284 pana in statiune. Cazarea se asigura la spitalul din localitate, la recomandarea policlinicilor teritoriale, cu confirmarea prealabila a spitalului; pentru tratament ambulatoriu, efectuat in sectia de balneofizioterapie din spital, exista posibilitati de cazare la particulari.

Daca nu stiti cum sa ajungeti acolo, aruncati o privire pe Harta Baile Dranceni:

 

Pogona, judetul Vaslui

Pogona este o comuna in judetul Vaslui, alcatuita din 5 sate, situate in partea de SE a Colinelor Tutovei, pe raul Tutova; Popularia este de 2400 de locuitori. Satul Bogesti apare mentionat documentar, prima oara, in 1436, iar satele Carjoani si Mascurei in 1507. Bisericile din lemn cu hramurile “Adormirea Maicii Domnului: (1779, reparata in 1903), “Sfintii Voievozi” (1812) si Adormirea Maicii Domnului” (1811 – 1812, reparata in 1907 si captusita cu scanduri in 1924) in satle Carjoani, Pogona si Bogesti.

Harta Barlad

Harta municipiului Barlad, judetul Vaslui cu o populație de 69.066 locuitori. Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Tutova. În anii 1950, Bârladul devine reședința Regiunii Bârlad, una din cele 15 regiuni care formau Republica Populară Română. La acea dată doar Suceava, Iași, Bacău și Galați beneficiau în Moldova, alături de Bârlad, de statutul de oraș regional. Ulterior, Bârladul pierde statutul de reședință de regiune, devenind centrul unui raion din regiunea Iași. Reîmpărțirea administrativă a țării din anii 1960 în județe situează orașul în județul Vaslui.

Municipiul Bârlad se situează, din punct de vedere geografic, aproape de intersecția paralelei de 46º latitudine nordică cu meridianul de 27º longitudine estică. În cadrul țării ocupă o poziție estică. În unitatea fizico-geografică a Podișului Moldovei, se situează în zona de contact dintre dealurile Fălciului la est și colinele Tutovei la vest. Este așezat pe valea consecventă a râului Bârlad (de unde a împrumutat și denumirea). În zonă sunt mai multe văi în confluență: dinspre est valea Popeni, a Trestianei și a Jăravățului; dinspre nord văile Horoiata și Simila; din nord-vest râul Tutova și altele. De-a lungul văilor, din totdeauna, s-au organizat drumuri, permițând orașului bune legături cu așezările din preajmă și de la distanțe apreciabile: din valea Prutului, a Dunării de Jos, a Siretului.