Lacul Izvorul Muntelui, judetul Neamt

Lacul Izvorul Muntelui sau Lacul Bicaz cum mai este denumit se afla pe raul Bistrita, formandu-se ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu aceeasi denumire. Acest lac este renumit prin faptul ca este cel mai mare lac de acumulare artificial realizat pe un rau din tara.

Lacul are o suprafata de 33 km2, intinzandu-se pe o lungime de 40 km. El are rolul de a alimenta centrala hidroelectrica Bicaz – Stejaru.

Lacul Izvorul Muntelui

Barajul Izvorul Muntelui a fost construit intre anii 1950 si 1960 si face legatura intre Muntele Gicovanu si Obcina Horstei. El se intinde pe o lungime de 435 m, la o inaltime de 127 m. Denumit initial “Vladimir Ilici Lenin”, barajul detine recordul pentru cel mai mare baraj de greutate si unul dintre cele mai inalte baraje din tara.

Barajul Izvorul Muntelui

Barajul Izvorul Muntelui este alcatuit din 30 de ploturi, corpul sau fiind strabatut de galerii, puturi de aerisire, nise de vizitare etc. Tot aici se afla si incaperile amenajate pentru a putea fi urmarita toata actiunea barajului, precum si a se realiza monitorizarea seismica.

Lacul de acumulare artificial “Izvorul Muntelui” strabatea initial 20 de sate, doua dintre ele disparand intre timp. Pentru realizarea acestui baraj au fost date doua decrete prin care chiaburii, cei care fusesera condamnati pentru specula, rudele celor care si-au tradat patria, fostii legionari etc. erau obligati sa munceasca la construirea lui. Intre timp in zona a fost realizata o cruce pentru cei care si-au pierdut viata muncind la realizarea acestui lac.

Din fauna lacului fac parte mreanul, lostrita, scobarul, moioaga, babusca, pastravul indigen si de lac, porcusorul, paltica etc. Totodata el dispune de o crescatorie de pastravi.

Pe lacul Bicaz

Pe langa lacul de acumulare si barajul de aici, turistii au posibilitatea de a vedea zona, pentru ei fiind organizate croaziere cu vaporul sau cu barcile ce pleaca din portul amenajat in apropierea barajului.

In ceea ce priveste centrala Bicaz – Stejaru, ea este formata din 6 grupuri de generatoare ce au fost produse in Cehia. Apa turbinata este evacuata intr-un bazin de unde ajunge in lacul Pangarati, prin intermediul unui canal de fuga.

Izvorul Muntelui

Parcul National Ceahlau, judetul Neamt

Parcul National Ceahlau este o arie bine delimitata din Muntele Ceahlau care face parte din Carpatii Orientali, avand o suprafata de 7.742,5 ha, adica 26,7% din suprafata totala a Masivului Ceahlau).

Parcul National Ceahlau cuprinde trei rezervatii: Rezervatia stiintifica Ocolasul Mare, Rezervatia natural botanica “Polita cu Crini” si monumentele naturii: “Cascada Daruitoarea” si “Avenul Mare” si urmareste:

– sa conserve patrimoniul cultural si spiritual

– sa desfasoare activitati turistice, tinand cont de obiectivele de conservare a patrimoniului si care sa se realizeze in concordanta cu proiectele teritoriale de dezvoltare economica

– sa sustina activitatile traditionale, silvicultura de calitate, precum si activitatile de dezvoltare, avand la baza principiul dezvoltarii durabile

parcul national ceahlau

Din punct de vedere al florei, exista numeroase specii de plante, cele mai intalnite fiind familiile: Asteraceae (163 sp.), Poaceae (90), Rosaceae (54), Fabaceae (52), Brassicaeae (50), Scrophulariaceae (50), Lamiaceae (48), Ranunculaceae (46). Printre aceste plante se afla si 23 de taxoni endemici in Romania, 31 taxoni subendemici, plante relicte, relicte glaciare, specii vulnerabile (Anacamptis pyramidalis, Aquilegia nigricans (caldarusa), Arnica montana, Cypripedium calceolus (papucul doamnei), Draba haynaldii (flamanzica), Gentiana lutea (ghintura galbena), Leontopodium alpinum (floarea de colt), Nigritella rubra (sangele voinicului), Nigritella nigra (sangele voinicului), Taxus baccata (tisa), Typha shuttleworthii), taxoni rari (Carex rupestris (rogoz), Dactylorhiza fistulosa, Dianthus collinus subsp. glabriusculus (garoafa), Epilobium alsinifolium, Epipogium aphyllum, Erigeron atticus, Goodyera repens, Liparis loeselii, Listera cordata, Lloydia serotina, Pinguicula alpina (foaie grasa), Saxifraga bulbifera, Spiranthes spiralis, Tozzia alpina subsp. carpatica, Veronica aphylla, Viola alpina (viorea)), precum si monumente ale naturii (Leontopodium alpinum (floare de colt), Cypripedium calceolus (papucul doamnei), Gentiana lutea (ghintura, gentiana galbena), Taxus baccata (tisa) si Larix decidua ssp. carpatica (larita)).

parcul national ceahlau neamt

Printre animalele intalnite aici sunt: codrosul, cinteza, sturzul cantator, ciocanitoarea neagra si cea pestrita mare, vanturelul rosu, corbul, sorecarul, cucuveaua, huhurezul. Animalele rare sau pe care de disparitie sunt: cocosul de munte, fluturasul de stanca, ciocanitoarea cu trei degete, ciocanitoare cu spatele alb, fasa alpina si brumarita de munte, acvila de munte, gaia rosie, porumbelul gulerat, bufnita, caprimulgul, ciocanitorile de munte, ciorcarlia de padure, muscarii, sfranciocii. In ape se gasesc si diverse specii de pesti: pastravul, porcusorul de nisip,obletele, beldita, boisteanul.

Pentru iubitorii de drumetii sunt disponibile urmatoarele trasee turistice:

  1. Cabana Izvorul Muntelui ( 797 m ) – Curmatura Lutu Rosu ( 1020 m )  – Piatra cu Apa – Detunatele – Cabana Dochia ( 1750 m );
  2. Cabana Izvorul Muntelui ( 797 m ) – Curmatura Lutu Rosu ( 1020 m ) – Paraul Izvorul Alb – Stanca Dochiei ( 1185 m ) – Jgheabul cu Hotar – Cabana Dochia ( 1750 m )
  3. Cabana Izvorul Muntelui ( 797 m ) – Poiana Maicilor ( 1328 m ) – Claile lui Miron – Piatra Lata – Cabana Dochia ( 1750 m )
  4. Statiunea Durau ( 800 m ) – Cabana Fantanele ( 1220 m ) – Cabana Dochia ( 1750 m )
  5. Statiunea Durau ( 800 m ) – Poiana Viezuri ( 1195 m ) – Cascada Duruitoarea ( 1250 m ) – Poiana Scaius ( 1400 m ) – Curmatura Piciorul Schiop – Cabana Dochia ( 1750 m )
  6. Satul Neagra ( 540 m ) – Curmatura Varatec ( 1335 m ) – Poiana Maicilor ( 1326 m ) – Claile lui Miron – Cabana Dochia ( 1750 m ) ;
  7. Comuna Bicazul Ardelean ( 580 m ) – Satul Telec ( 680 m ) – Confluenta Bistrelor ( 8 Km )

In zona turistica a Ceahlaului se poate ajunge pe urmatoarele drumuri:

–          DN15 Toplita – Borsec – Tulghes

–          DN17B Bistrita – Vatra Dornei – Brosteni – Poiana Teiului

–          DN15D Gheorgheni – Lacu Rosu – Bicaz

–          DN15B Tg. Neamt – Poiana Largului

De asemenea, se poate ajunge si cu trenul, fie prin Bicaz, fie prin Gheorgheni – Toplita.

ceahlau

Statiunea Durau, judetul Neamt

Statiunea Durau se afla in comuna Ceahlau din judetul Neamt, chiar pe versantul de nord-vest al masivului Ceahlau.

muntele ceahlau

Situata la o altitudine intre 700 si 800 m, statiunea se afla la doar 9 km fata de lacul de acumulare Izvorul Muntelui, la 6 km de comuna Ceahlau si la 60 km de orasul Piatra-Neamt.

Clima de aici este subalpina, cu o temperatura medie in timpul iernii de -4º C. Datorita climatului si aerului mereu proaspat, specific zonei de munte, statiunea este o atractie atat pentru turistii din tara, cat si pentru cei veniti din strainatate, pe tot parcursul anului. In Durau exista si o partie de schi pentru amatorii sporturilor de iarna.

schi durau

Pe langa faptul ca reprezinta punct de plecare in drumetii spre vf. Toaca (1904 m) sau spre vf. Ocolasu Mare (1907 m), statiunea Durau este si un important centru de tratament, aici venind multi oameni care doresc sa-si trateze nevrozele, starile de oboseala sau bolile de nutritie.

De la Durau se mai pot vizita obiectivele turistice din jur, precum Cascada Duruitoarea, Rezervatia Naturala de Zimbri de la Vanatori – Neamt sau manastirile din apropiere: Secu, Sihastria, Neamt, Varatec, Agapia.

Accesul in statiunea Durau se poate face pe drumul national DN15 de la Poiana Largului sau pe drumul national DN15A de la Targu Neamt.

Manastirea Varatec

Manastirea Varatec se afla la 12 km de Targu Neamt, situata intr-o depresiune de la poalele muntilor la o altitudine de aproximativ 460 m, fiind unul dintre cele mai cunoscute si vizitate obiective turistice din judetul Neamt.

Povestea spune ca Maica Olimpiada, numita Balasa Herescu inainte de a se calugari, a fost cea care a ctitorit acest asezamant, tot ea avand un rol important in asezarea si dezvoltarea obstii monahale de aici.

Sprijinita de marii ierarhi ai Moldovei, manastirea a constituit un model pentru alte manastiri de calugarite din tara. In anul 1860 in satul Varatec s-a intemeiat o scoala sateasca mixta, ale carei cheltuieli erau acoperite de manastire.

Mai apoi aici s-a constituit “Scoala de adulte” pentru calugaritele cu o varsta mai mare de 50 de ani, ce nu absolvisera clasele primare. Totodata au fost organizate mai multe scoli pentru pregatirea calugaritelor: de muzica bisericeasca, scoala monahala etc.

manastirea varatec din neamt

De asemenea la manastire au functionat numeroase ateliere: broderie, tricotaj, tesut panza, picture bisericeasca etc, care le-au facut pe calugarite vestite pentru priceperea lor.

Tot aici se afla si muzeul Manastirii Varatec, unde se gaseste Colectia de arta veche bisericeasca, din anii 1960-1961, alcatuita din lucrari ale calugaritelor de aici, printre care: vesminte preotesti, icoane, vase, lucrari de broderie bisericeasca etc.

manastirea varatec

Cheile Bicazului, judetul Neamt

Cheile Bicazului se afla in partea centrala a muntilor Hasmas, in judetele Neamt si Harghita.

Formate ca urmare a actiunii raului Bicaz, cheile ofera un peisaj spectaculos cu pereti verticali de stanca ce au inaltimea de aproximativ 300 de m si un platou calcaros cu doline si avenuri, format ca urmare a evolutiei carstice a vaii.

Cheile Bicazului se intind pe o lungime de aproximativ 5 km si fac legatura intre Transilvania si Moldova, fiind formate din 3 sectoare: Poarta Iadului, Pridvorul Iadului şi Gatul Iadului.

cheile bicazului

Alte puncte de atractie pentru turistii ce vin aici sunt: Piatra Altarului (1147 m), Muntele Piatra Poienii (1125m), Cheile Bicăjelului, Peretele Surducului etc.

Drumul transcarpatic ce trece pe aici si face legatura intre Transilvania si Moldova, respectiv intre orasele Gheorgheni si Bicaz, este DN12C.

cheile bicazului 2

Casa memoriala Ion Creanga din Humulesti

Casa memoriala Ion Creanga din Humulesti este un muzeu in casa unde a crescut insusi povestitorul. Situata pe strada cu numele acestuia, la nr. 8, casa se afla pe Lista Monumentelor Istorice din judetul Neamt din anul 2004.

Casa a fost construita chiar de bunicul povestitorului, Petre Ciubotariu si este alcatuita din doua incaperi si un coridor. Aici se gasesc in momentul de fata numeroase scrisori, documente, lucruri apartinand povestitorului si familiei sale, fotografii etc. Chiar langa casa-muzeu se afla un parculet tematic, care aminteste de personajele mult indragite din povestile scrise de Creanga.

In anul 1937 casa a fost restaurata prin grija lui Nicolae Iorga, iar in anul 1951, la indemnul Zahei, una din stranepoatele lui Creanga, a devenit in mod official muzeu memorial.

casa memoriala ion creanga humulesti

In anul 1975 au avut loc cele mai mari reparatii la constructie, respective refacerea acoperisului si inlocuirea tavanului.

In prezent casa-muzeu reprezinta atractia principala pentru numerosi turisti (peste 40.000 anual) atat din tara, cat si din strainatate, fiind unul dintre cele mai vizitate muzee din judetul Neamt si chiar din tara.