Transport feroviar Botosani – 2011

Orasul Botosani este conectat prin linia de cale ferata Veresti-Botosani in lungime de 44 de km la magistrala 500 Bucuresti – Suceava.  Linia de cale ferata dintre Veresti si Botosani a fost data in exploatare in anul 1871, insa linia este invechita, avand nevoie de reparatii si modernizari pentru o viteză comercială superioară, fiind nevoie de electrificare si dublare in anumite portiuni

Gara Botosani

gara botosani

(poza gasita pe net, rog autorul pozei sa imi lase un mesaj cu un link sau un nume)

Trenuri Botosani

Prin gara Botosani trec zilnic 16 trenuri, avand legaturi directe catre marile orase ale Romaniei ca Timisoara, Bucuresti si Cluj.

P 5561 Botosani 4:50 – Leorda 5:12 – Veresti 5:56 – Suceava 6:17 – Suceava Nord 6:26
A 1556 Suceava Nord 5:37 – Suceava 5:42 – Veresti 5:58 – Leorda 6:37 – Botosani 7:01
R 753 Bucuresti Nord 23:30 – Ploiesti Sud 0:11 – Buzau 1:23 – Focsani 2:43 – Marasesti 3:12 – Adjud 3:38 – Bacau 4:20 – Roman 4:51 – Pascani 5:24 – Dolhasca 5:48 – Veresti 6:07 – Leorda 7:04 – Botosani 7:28
P 5562 Suceava Nord 8:10 – Suceava 8:15 – Veresti 8:36 – Leorda 9:19 – Botosani 9:44
P 5563 Botosani 10:08 – Leorda 10:30 – Veresti 11:15 – Suceava 11:32 – Suceava Nord 11:41
R 754 Botosani 12:29 – Leorda 12:49 – Veresti 13:30 – Dolhasca 14:02 – Pascani 14:22 – Roman 14:57 – Bacau 15:31 – Adjud 16:14 – Marasesti 16:41 – Focsani 17:14 – Buzau 18:37 – Ploiesti Sud 19:50 – Bucuresti Nord 20:34
P 5564 Suceava Nord 12:03 – Suceava 12:08 – Veresti 12:29 – Leorda 13:25 – Botosani 13:50
P 5565 Botosani 14:18 – Leorda 14:40 – Veresti 15:25 – Suceava 15:43 – Suceava Nord 15:52
A 1555 Botosani 16:16 – Leorda 16:36 – Veresti 17:17 – Suceava 17:29 – Suceava Nord 17:38
P 5566 Suceava Nord 16:48 – Suceava 16:53 – Veresti 17:14 – Leorda 18:02 – Botosani 18:27
R 751 Bucuresti Nord 11:00 – Ploiesti Sud 11:41 – Buzau 12:52 – Focsani 14:15 – Marasesti 14:46 – Adjud 15:12 – Bacau 15:53 – Roman 16:24 – Pascani 16:56 – Dolhasca 17:20 – Veresti 17:38 – Leorda 18:31 – Botosani 18:55
P 5568 Botosani 19:00 – Leorda 19:22 – Veresti 20:07
R 752 Botosani 21:52 – Leorda 22:12 – Veresti 22:53 – Dolhasca 23:25 – Pascani 23:45 – Roman 0:20 – Bacau 0:54 – Adjud 1:37 – Marasesti 2:04 – Focsani 2:37 – Buzau 3:59 – Ploiesti Sud 5:10 – Bucuresti Nord 5:55
P 5567 Veresti 21:25 – Leorda 22:07 – Botosani 22:39

Evenimente si edificii culturale Botosani

Cu o viață culturală foarte bogată, municipiul Botoșani a dat de-a lungul anilor mari personalități ale științei și culturii, care și-au înscris numele în patrimoniul cultural românesc și universal. Fiind născuți în Botoșani, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Grigore Antipa,Ștefan Luchian, Nicolae Leon, Elie Radu, Mihail Sorbul, Octav Onicescu,George Enescu, Alexandru Graur, Octav Băncilă sunt repere majore, unii dintre ei intrând deja în universalitate.

* Biblioteca Județeană “Mihai Eminescu”, clădirea bibliotecii, cunoscută și sub numele de “Casa Moscovici”, este o adevărată bijuterie arhitectonică, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, îmbinând într-o sinteză armonioasă elemente ale arhitecturii franceze cu cele germane. Biblioteca deține un valoros fond de carte cu peste 380.000 volume;

* Casa Ciomac Cantemir (monument istoric de la 1800), sediul Fundației “Ștefan Luchian” Botoșani (luchian. edituratim. ro);
* Casa memorială “Nicolae Iorga”, organizată în una din casele în care s-a născut și a copilărit marele istoric Nicolae Iorga. Două încăperi ale casei sunt afectate unei expoziții foto-documentare și unei săli multifuncționale unde sunt expuse primele ediții ale operei lui Nicolae Iorga. În altă cameră este adăpostită o bibliotecă istorică, alcătuită din carte curentă achiziționată în ultimii ani. Salonul familiei redă un interior datând din ultimele decenii ale secolului trecut;

* Muzeul memorial “Octav Onicescu”, înființat în octombrie 1995, adăpostește piese de mobilier care au aparținut matematicianului și filosofului Octav Onicescu, fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, cărți din biblioteca personală, fotografii de familie, decorații, redând imaginea unor încăperi intime matematicianului;

* Muzeul județean (Secția de etnografie), clădirea este un valoros monument de arhitectură datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și reprezentând casa lui Manolache Iorga, străbunicul marelui istoric Nicolae Iorga. Organizat și deschis publicului din anul 1989, muzeul valorifică cele mai importante elemente ale civilizației rurale a Botoșanilor: principalele ocupații (agricultura, creșterea animalelor, vânătoarea, pescuitul, apicultura), meșteșugurile tradiționale (torsul, cusutul, cojocăritul, olăritul), costumul popular, datinile și obiceiurile specifice acestei zone. Interiorul de locuință readuce în prezent ideea de viață tradițională, prin mobilier, obiecte de uz casnic și prin locul de preparare a hranei. Ceramica de Cucuteni, ouăle încondeiate, covoarele tradiționale, măștile populare sunt bine reprezentate în acest muzeu.

* Atelierul de ceramică, aparține familiei Iacinschi din Botoșani. Aici se produce și comercializează ceramică tradițională de tip Kuty și Cucuteni. De peste 3 decenii meștera Sonia Iacinschi, realizează platouri, farfurii, ulcioare, căni, vaze, cahle și multe alte obiecte necesare omului în casă sau obiecte de decor. La Botoșani, ceramica de tip Kuty, se lucra cu mult timp înainte de 1970, într-un atelier din cartierul Barbu Lăzăreanu. În data de 23 aprilie 2000, Doamna Sonia Iacinschi primește titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani, pentru merite deosebite în promovarea valorilor spirituale și imaginii Municipiului Botoșani pe plan național și internațional.

* Muzeul județean (Secția de istorie și arheologie), monument istoric a cărui clădire datează din anul 1913, prezintă în cele 17 săli de expoziție, dispuse la parter și etaj, cele mai semnificative momente ale evoluției zonei Botoșanilor din preistorie până în contemporaneitate. Vizitatorul este invitat să descopere vestigii ale civilizației, paleoliticului, neoliticului (ceramica de Cucuteni), bronzului și fierului. Sunt expuse unelte și arme din piatră șlefuită și os, ceramică pictată, figurine antropomorfe și zoomorfe, peceți ce au aparținut unor domnitori moldoveni, obiecte de podoabă, etc. Reține atenția, în mod deosebit, cel mai vechi adăpost omenesc din Europa de S-E, descoperit la Ripiceni și reconstituit parțial.

* Galeriile de artă “Ștefan Luchian”, reprezintă Secția de Artă a Muzeului Județean. Aici este valorificat patrimoniul artistic botoșănean, patrimoniu ce cuprinde lucrările artiștilor plastici Ștefan Luchian, Octav Băncilă, precum și a numeroși artiști plastici contemporani, lucrările unor renumiți graficieni printre care ale Ligiei Macovei, cea mai bună ilustratoare a poeziilor lui Mihai Eminescu, sculpturile semnate de Iulia Onila și Dan Covătaru sau tapițeriile create de Cela Neamțu, Aspazia Burduja, și Ileana Balotă;

* Teatrul de Stat “Mihai Eminescu”; clădirea a fost inaugurată în anul 1914, distrusă parțial în timpul bombardamentelor din anul 1944 și refăcută ulterior în 1958 și în anii 90. Aici activează o talentată echipă de actori a căror evoluție remarcabilă a fost încununată în anul 2001 cu Marele Premiu al Festivalului Internațional de Teatru de la Piatra Neamț. Sala mare a teatrului găzduiește numeroase alte activități culturale din care cele mai importante sunt concertele simfonice susținute de către filarmonica de Stat din Botoșani.

* Teatrul de Păpuși “Vasilache” – Botosani, trupa de actori papusari botoșăneni, deosebit de apreciată atât în țara cât și în străinatate (laureată a Festivalului Internațional de Păpuși de la Silistra – Bulgaria în luna iunie 2001) a adoptat o manieră originală de prezentare a spectacolelor în cadrul manifestărilor publice organizate tot mai des la Botoșani. Reprezentațiile actorilor păpușari botoșăneni reprezintă o încântare pentru cei mai devotați spectatori: copiii. O dată la doi ani se organizează Gala Internațională a Recitalurilor Păpușerești, care prilejuiește întâlnirea la Botoșani a celor mai prestigioase colective de actori păpușari atât din țară cât și din străinătate;

* Filarmonica de Stat, clădirea filarmonicii denumită și Vila Ventura a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea în stil neoclasic. Activitatea Filarmonicii de Stat Botoșani este recunoscută și în afara județului, artiștii fiind invitați în mod permanent să participe la diferite spectacole în țară și străinătate. Filarmonica botoșăneană este principalul organizator al manifestărilor omagiale dedicate lui George Enescu, manifestări care se bucură în fiecare an de prezența unor personalități din lumea artei și culturii românești;

* Ansamblul “Rapsozii Botoșanilor”, instituție ce numără mai multe decenii de activitate, are în repertoriul său o multitudine de cântece populare moldovenești, romanțe, etc. Ansamblul s-a bucurat pe durata a mai multor ani de prezența unor artiste remarcabile cum ar fi Sofia Vicoveanca, Laura Lavric, Daniela Condurache șamd. Artiștii ansamblului sunt recunoscuți pe plan național si internațional prin numeroasele premii câștigate;

* Inspectoratul pentru Cultură, instituție care pe plan local și-a asumat sarcini deosebite legate de manifestările omagiale dedicate personalităților botoșănene (Eminescu, Iorga, Luchian, Onicescu ș. a.) precum și în derularea de proiecte și programe cu caracter cultural artistic: Festivalul Usturoiului – Copălău, Festivalul folcloric al Cântului moldovenesc “Satule mândră grădină”, Festivalul național de muzică folk pe versuri de Mihai Eminescu, Festivalul folcloric “Serbările pădurii” de la Vorona etc;

* Centrul Vechi este partea cea mai veche a orașului din punct de vedere arhitectonic, care grupează un număr mare de clădiri cu destinație comercială datând din secolele XVII – XVIII. Clădirile sunt dispuse sub formă de L, iar fațadele spre stradă au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factură apuseană, prelucrate creator în forme tradiționale, specifice acestui tip de construcții. Curțile interioare prezintă ordonanța clasică a caselor de târgoveți, cu galerii din stâlpi de lemn, balcoane din fier forjat si geamlâcuri susținute de console de lemn profilate.

* Cladirea Primariei, edificiu construit la sfarsitul sec. XVIII in stil eclectic de influenta germana. Este restaurata intre 1906-1914, iar la mijlocul sec. XVIII, cladirea devine sediul Tribunalului unde Mihai Eminescu a lucrat in calitate de copist in perioada octombrie 1864-martie 1865.

* Casa Antipa, cladire construita in stil eclectic de inspiratie franceza la sfarsitul sec. XIX. Aici s-au nascut marele biolog Grigore Antipa si fratele sau, naturalistul Nicolae Leon.

* Casa Silion, dateaza din jurul anului 1900, si imbina armonios mai multe stiluri arhitectonice (eclectic francez, art-nouveau). Este plasata in mijlocul unei gradini cu fantana, iar intrarea principala este incadrata de statui.

* Asociatia Culturala ARLECHIN Botosani este constituita in anul 1993, fiind printre primele ONG-uri culturale de tineret din judetul Botosani care contribuie permanent la dezvoltarea vietii culturale din judetul Botosani prin:
* educarea tineretului prin arta teatrală, literatura dramatică românească și universală;
* organizarea de programe cultural-educative, sociale, de consiliere, simpozioane, dezbateri, conferințe, întâlniri, cursuri, spectacole, concursuri și alte acțiuni ce nu contravin statutului și dispozițiilor legale în vigoare și care au contribuit direct sau indirect la realizarea scopului propus;
* realizarea de programe sociale, culturale, pentru menținerea și valorificarea tradițiilor populare, sportive,culturale, de timp liber, de educație ecologică, educație civică, pe probleme de sănătate, delicvență, droguri, consiliere, orientare școlară și profesională și alte teme de interes pentru tineri, și care converg ca modalități de realizare cu programele asociației

Activități și proiecte cultural artistice si de divertisment organizate de catre asociatie :

– Festivalul National de Pantonima ,, MIM ”- in perioada 1994 – 2003

– Festivalul National de Pantonima si Interpretare individuala ,, Gala Copilului Actor ” – in perioada 2004 – 2010

– Festivalul National de Muzica pop, rock si folk ,, Steaua de cristal “ 1994 – 2005, 2008

– Zilele Societatii Culturale Arlechin – spectacole de teatru si divertisment, 15 – 30 noiembrie, 1994 – 2010

– Festivalul National de muzica usoara ,, Ritmuri Tineresti “ 1994 – 2006 , martie – aprilie

– Spectacol-concurs de divertisment ,, Regele si Regina Zapezii “ 1998 – 2006

– Festivalul -concurs Mini Miss – Mister Botosani, editia ,, Top Models “ 2005 – 2010

– Spectacol de divertisment „Valentine ‘ s Day” / Carnaval la ARLECHIN 1999 – 2010

– Festivalul – concurs de caricatură si texte umoristice ,, Crângul de rasi “, noiembrie – decembrie 2007- 2009

– Festivalul National de Muzica Folk pentru Copii si Tineret “SERI MELANCOLICE EMINESCIENE” – 2010

Istoria Orasului Botosani

Orasul Botosani a fost mentionat pentru prima data în anul 1439 (în Letopisețul Țării Moldovei al lui Grigore Ureche). Cu mult inainte de aceasta mentionare istorica insa se stia ca este un targ important in zona Moldovei, fiind situat la confluența drumurilor care uneau principalele reședințe domnești ale Moldovei: Siret, Suceava, Hârlău și Iași, într-un punct de legătură favorabilă cu marile drumuri comerciale medievale europene, Botoșaniul a fost un târg cu rolul de principal centru de schimb și, concomitent, centru de meșteșugari.

Descoperirile arheologice de pe teritoriul județului Botoșani, la Drăgușeni, Mitoc, Rădăuți-Prut, Ștefănești, Vorniceni, confirmă faptul că în această zonă au fost prezente așezări omenești încă din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramică și pământ ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt nivel artistic. Dezvoltându-se atât de timpuriu “Botoșanii nu au fost cetate ci târg deschis, fără ziduri” situat la o răspântie de drumuri, ceea ce a dus la un comerț înfloritor. Se pare că, începând cu secolul XV, dezvoltarea pe care o cunoaște comerțul aduce orașului venituri însemnate, iar prima pecete a orașului a fost un păun cu coada răsfirată ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumpărate cu bani din venitul târgului.

Marii voievozi ai Țării Moldovei, Ștefan cel Mare și Petru Rareș, înscriu numeroase prezențe la Botoșani, în județ păstrându-se și azi ctitoriile domnești: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) și Biserica Sf. Nicolae Popăuți (1496) ale lui Ștefan cel Mare, azi monumente istorice. Tot monumente istorice sunt ctitoriile doamnei elena, soția voievodului Petru Rareș: bisericile Sf. Gheorghe din Botoșani (1551) și Uspenia (1552).

La sfârșitul secolului XVI cârmuirea orașului revenea unui vornic numit din partea Doamnei, care avea sarcina să strângă veniturile ei, să judece pricinile, să pazească liniștea si să scrie răvașe in numele târgului. Pe lângă vornic funcționa un consiliu orășenesc, format dintr-un șoltuz si 12 pârgari aleși de comunitate. [5] O administrație bine pusă la punct, va funcționa în Botoșani după 1820, când orașul nu va mai fi apanaj al Doamnelor. Botoșaniul e un oraș care păstrează o structură subterană de târg, cu pivnițe boltite suprapuse. Ele au adăpostit timp de sute de ani mărfurile târgului, constituind și locul de refugiu al populației în timpul repetatelor invazii. O valoare arhitecturală de necontestat o constituie lăcașuri de cult vechi de jumătate de mileniu, precum și zona de târg a orașului, renumită pentru valoarea arhitecturală a centrului istoric.

Info resurse: wikipedia

Harta Botosani

Harta municipiului Botosani, judetul Botosani, asezat în partea de sud-vest a județului Botosani, pe interfluviul dintre râurile Sitna și Dresleuca, spre vest între Dresleuca și Siret, apoi coboară între dealurile Crivăț, Agafton, Baisa, în adâncuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei.