Ocna Sugatag, judetul Maramures

Ocna Sugatag este o localitate care se afla in judetul Maramures, Romania si are o populatie de 4207 de locuitori, conform recensamantului din anul 2002.

ocna sugatag de pe deal

Localizare geografica

Invecinata cu comuna Budesti in partea de sud, comuna Calinesti in parte de est si nord-est, comuna Giulesti in nord si comuna Desesti in vest, localitatea Ocna Sugatag se afla chiar la poalele muntilor Tiples si Gutin, facand legatura intre municipiile Baia Mare si Sighetu Marmatiei.

poarta maramureseana ocna sugatag

Istoric

Ocna Sugatag a fost mentionata documentar pentru prima data in anul 1355, iar descoperirile arheologice demonstreaza faptul ca inca din epoca de piatra populatia se ocupa cu exploatarea sarii. Aceasta activitate a luat amploare in perioada stapanirii autro-ungare, intre 1711-1721, ceea ce a dus la dezvoltarea localitatii si la sistematizarea ei.

Astfel, conform documentelor, aici au functionat mai multe mine: mina Bogdan (1799-1822), mina Mihai caracterizata prin sare mai alba (1802-1853), precum si mina Dragos deschisa in anul 1921.

Datorita calitatii sale, sarea de aici era exportata in tari precum Ungaria, Austria, Rusia, Cehoslovacia, insa, in anul 1950, minele au fost inchise datorita infiltratiilor de apa dulce, ceea ce a dus la aparitia unor lacuri sarate care s-au constituit in resurse naturale balneo-climaterice. Acest ultim aspect a dus la dezvoltarea statiunii din localitate.

primaria si consiliul local ocna sugatag

Economie

Cu un profil de statiune balneo-climaterica, economia Ocnei Sugatag se bazeaza in special pe turism. Primaria localitatii incearca sa elibereze cat mai repede autorizatiile de functionare pentru agentii economici, fapt ce duce la cresterea numarului acestora, precum si la cresterea numarului locurilor de munca.

Turism

Localitatea Ocna Sugatag valorifica din plin resursele naturale de care dispune (aer montan, plasarea langa rezervatia naturala “Padurea Craiasa”, apele clorosodice etc), atragand astfel peste 25.000 de turisti in fiecare an.

lac sarat ocna sugatag

Datorita bioclimatului sau, statiunea este cautata in special din punct de vedere terapeutic, aici putand fi tratate afectiuni precum cele neurologice periferice, reumatismele abarticulare, dar si cele degenerative. Pentru tratamente statiunea dispune de 2 bazine si 3 vane cu ape minerale incalzite, instalatii pentru fizioterapie, electroterapie si termoterapie, sala de masaj si gimnastica, instalatii cu aerosoli, bazine cu apa rece pentru bai si aerohelioterapie.

lacul gavril ocna sugatag

Situata la 20 km de municipiul Sighet, accesul in Ocna Sugatag se poate face pe DN18 Baia Mare – Ocna Sugatag.

Zone Turistice ale Carpatiilor – Subzona Maramures

Trasatura de baza a cadrului natural este data de coroanele muntilor cristalini ai Maramuresului din nord-est cu altitudinea maxima de 1957 de metri in Varful Farcau si de fatada nord-estica a muntilor vulcanici Gutai-Tibles care inchid depresiunea colinara a Maramuresului.

Aceasta depresiune strabatuta longitudinal de vaile Viseului si Izei concentreaza majoritatea valorilor turistice naturale si antropice. Peisajul depresiunii este puternic antropizat datorita vechimii si permanentei de locuire a unei populatii autohtone, care a dezvoltat o originala civilizatie materiala si spirituala: prelucrarea lemnului, practicarea din vechime a agriculturii prin agroterase, exploatarea metalelor si sarii.

De asemenea, in prelucrarea lemnului s-a ajuns la crearea unor adevarate valori de arta prin sculptura in lemn si stilul de construire al caselor, celorlalte anexe si ustensile gospodaresti.

Sculptura portilor de lemn de la Rozavlea, Bogdan Voda, Giulesti, Barsana, ca de altfel in toate satele maramuresne reflecta nu numai un deosebit simt artistic, dar si viziunea filozofica despre lume si viata a locuitorilor; intalnim astfel motivul soarelui, cele florale cat si diverse forme geometrice, atestand optimism, echilibru, vigoare care s-au transmis din generatie in generatie.

porti maramuresene

Printre ocupatiile traditionale ale locuitorilor este de subliniat arta confectionarii uneltelor folosite pentru prelucrarea lanei si confectionarea imbracamintii de port popular de o rara frumusete si originalitate. Atat in zilele de lucru, dar mai ales in cele de sarbatoare, portul popular maramuresean impresioneaza puternic prin paleta cromatica si prin autenticitate.

Toate acestea apar cu pregnanta la sarbatorile prilejuite de principalele momente din viata omului, de munca, de schimbarea anotimpurilor. Momentul nasterii, nunta, inceperea lucrarilor agricole de primavara, urcarea oilor la munte pentru pasunat cat si unele nedei devenite in prezent intalniri folclorice interjudetene, prilejuiesc o parada a portului popular, a dansurilor, a cantecelor populare (vocale si instrumentale) din acest minunat colt de tara.

Exemplificam cu festivalul folcloric “Hora de la Prislop” (mijlocul lunii august), “Tanjaua”, manifestare prilejuita de inceperea lucrarilor agricole de primavara de la Mara, Giulesti, Ocna Sugatag etc, serbari pastorale si altele. Ritmica dansurilor, frumusetea cantecelor si strigaturilor de hora aduc ecoul unui stravechi folclor de origine dacica.

O mare atractivitate turistica o prezinta monumentele istorice si de arhitectura cum sunt de exemplu bisericile din lemn de la Bogdan boda, Ieud, Dragomiresti, Rozavlea, Barsana si altele, care prin vechime, stil si turnurile lor zvelte ce se intalta la peste 55 m si dominand imprejurimile, sunt adevarate bijuterii arhitectonice.

Un plus de atractivitate il ofera si numeroasele monumente inchinate eroilor neamului ca de exemplu impresionantului grup statuar de la Moisei in memoria localnicilor ucisi de fascistii hortisti in 1944.

Un obiectiv de atractie turistica de unicat nu numai romanesc, dar si in afara Romaniei este “Cimitirul Vesel” din Sapanta care intr-o forma umoristica, uneori satirica, reda trasaturi ale felului de viata ale celor disparuti.

O parte din elementele de atractie turistica naturale si culturale sunt colectionate si expuse in muzee si colectii. Mentionam astfel pe cele din Sighetu Marmatiei, Muzeul Maramuresului cu profil mixt, Muzeul in aer liber al satului maramuresean, colectia de pictura si covoare, colectia de icoane pe sticla, colectia de masti populare si altele.

Baza hoteliera de cazare si gastronomica este amplasata in preajma principalelor grupari de obiective de atractie turistica.

In subzona Maramuresului sunt hoteluri in Sighetu Marmatiei (3 hoteluri), Ocna Sugatag (3 hoteluri), Viseul de Sus, Borsa (4 hoteluri), vile, cabane si popasuri turistice in Ocna Sugatag, Moisei, Salistea de Sus, Borsa si Valea Vaserului, Izvoarele (Giulesti).

Statiuni baleno-climaterice de interes national (Ocna Sugatag, Izvoare, Baile Bora) si zonal (Costiui, Danesti) contribuie, din ce in ce mai mult, la valorificarea potentialului turistic.

Datorita varietatii si atractivitatii obiectivelor turistice, a modernizarii continue a cailor de acces cat si a bazei de cazare, masa, tratament si agrement se inregistreaza un intens flux turistic, satat intern cat si international.

Structura elementelor componente ale potentialului turistic confera subzonei Maramuresului o functie turistica culturala, balenara si de odihna-agrement.

Cazare Ulmeni

In Ulmeni exista un loc de cazare numit Pensiunea Riviera Somesana, o pensiune de 3 stele.

Pensiunea Riviera Somesana Ulmeni


Strada Petre Dulfu, nr. 123

8 camere cu 16 locuri

Numar de telefon : 0732-331.981

Transport Ulmeni

Transport Rutier Ulmeni

Prin Ulmeni trec un drum interjudetean care face legatura intre Ciucea si Satu Mare, cu trecere prin localitati ca Jibou si Ulmeni. De asemenea pe aici trece si un drum judetean care face legatura intre Ulmeni si Arinis.

Curse regulate de autobuze care trec prin Ulmeni

Baia Mare – Ulmeni (10:15 – 11:20), (12:45 – 13:50), (19:30 – 20:35), (22:30 – 23:35) – Luni – Vineri;
Ulmeni – Baia Mare (11:30 – 12:35), (14:30 – 15:35), (21:00 – 22:05), (23:40 – 0:45) – Luni – Vineri;

Baita de Sub Codru – Arinis – Ulmeni (9:00 – 9:30) – Luni – Vineri;
Ulmeni – Arinis – Baita de Sub Codru (13:00 – 13:30) – Luni – Vineri;

Transport Feroviar Ulmeni

Prin Ulmeni trece o importanta artera feroviara, care duce pana la Baia Mare. Statia se numeste Ulmeni Salaj (desi se afla in judetul Maramures, e la limita cu Salajul).

Trenuri care trec prin Ulmeni

P 4381 Cl2 4:36 4:37 Jibou – Ulmeni Salaj – Baia Mare Restricţii (Nu circula Sambata si Duminica)

P 4041 Cl2 5:34 5:35 Jibou – Ulmeni Salaj – Baia Mare

P 4045 Cl2 6:36 6:37 Jibou – Ulmeni Salaj – Baia Mare Restricţii (Nu circula Sambata si Duminica)

A 1746 Cl12 7:15 7:16 Satu Mare – Ulmeni Salaj – Bucuresti Nord

P 4042 Cl2 7:53 7:54 Baia Mare – Ulmeni Salaj – Dej Calatori

A 1641 Drm Cus Cl12 9:32 9:41 Bucuresti Nord – Ulmeni Salaj – Baia Mare

P 4383 Cl2 12:36 12:37 Jibou – Ulmeni Salaj – Baia Mare

P 4092 Cl2 15:15 15:16 Baia Mare – Ulmeni Salaj – Jibou Restricţii (Nu circula Sambata si Duminica)

P 4095 Cl2 15:44 15:45 Baia Mare – Ulmeni Salaj – Cluj Napoca

A 1642 Drm Cus Cl12 17:05 17:06 Baia Mare – Ulmeni Salaj – Bucuresti Nord

P 4382 Cl2 17:26 17:36 Baia Mare – Ulmeni Salaj – Jibou Restricţii (Nu circula Sambata si Duminica)

P 4385 Cl2 17:31 17:32 Jibou – Ulmeni Salaj – Baia Mare

A 1745 Cl12 19:03 19:04 Bucuresti Nord – Ulmeni Salaj – Satu Mare

P 4043 Cl2 20:02 20:17 Jibou – Ulmeni Salaj – Baia Mare

P 4384 Cl2 20:13 20:14 Baia Mare – Ulmeni Salaj – Jibou

P 4044 Cl2 23:07 23:08 Baia Mare – Ulmeni Salaj – Jibou

Transport Aerian Ulmeni

In Ulmeni nu exista aeroport, cel mai apropiat aeroport fiind la aproximativ 40 de km, la Baia Mare.

Prezentare Ulmeni

Ulmeni, mai demult Şilimeghiu, (în maghiară Sülelmed), este un mic oraş în judeţul Maramureş, Transilvania, România. Situat pe malul stâng al râului Someş, este primul oraş pe care acest râu îl străbate în judeţul Maramureş. Existenta aşezării sub forma denumirii Sylelmed (cea mai veche denumire) este atestata pentru prima oara pentru anul 1405, într-o scrisoare a regelui Ungariei Sigismund de Luxemburg adresată Conventului Leles din Slovacia Orientală.

Geografie

Din punct de vedere geografic, atât localitatea Ulmeni, cât şi satele aparţinătoare, se suprapun unei situaţii de contact între Depresiunea Băii Mari, Dealurile Sălajului, Masivul Dealul Mare – Ţicău şi Piemontul Iadărei (parte a Piemontului Şomcutei), situaţie din care decurge un grad ridicat de favorabilitate în ceea ce priveşte umaniazarea. Lor li se adaugă şi defileul Benesat – Ţicău, creat de râul Someş prin adâncirea epigenetică în cadrul rocilor metamorfice Precambrian suprioare, care măreşte potenţialul peisagistic.

Localităţi ce aparţin oraşului Ulmeni : Someş-Uileac, Vicea, Arduzel (sat cu populaţie majoritar maghiară), Ţicău, Chelinţa, Mânău, localitatea Tohat a fost asimilată oraşului Ulmeni.

Căi de acces rutiere – Drumul judeţean DJ108A – şi magistrala IV feroviara.

Economie

Dintre domeniile economice de activitate ale acestei localiăţi, pe langă cele specifice sectorului primar, se evidenţiază şi câteva funcţii ale sectorului secundar (confecţii, prefabricate din beton, prelucrarea lemnului, morărit şi panificaţie, îndeletniciri populare şi de tradiţie). În ultimii ani, sectorul serviciilor reliefează o dinamică mai ridicată (reţea proprie CATV şi internet, modernizarea mijloacelor de transport, redimensionarea sistemului educaţional, modernizarea şi diversificarea serviciilor sanitare.

Invatamant

În acest oraş există Grupul Şcolar Industrial „Dr. Florian Ulmeanu” şi Liceul “George Pop de Băseşti”

Alte detalii

Oraşul Ulmeni este situat în partea de sud-vest a judeţului Maramureş, la 35 km distanţă de municipiul Baia Mare şi la 10 km distanţă de Cehu Silvaniei;

Căi de acces: DJ 108 A;

Suprafaţa: are o suprafaţă totală de 81,49 kmp, din care 5567 ha – teren agricol, 3500 ha – teren arabil, 1468 ha – păşuni, 408 ha – fâneţe, 163 ha – livezi, 1753 ha – păduri;

Scurt istoric:

Prima atestare documentare a localităţii Ulmeni datează de la 1405, când apare cu numele de Silimeghiu. Mai apare şi cu numele de Sulimediu în anul 1765, în Evenghelia tipărită la Blaj, nume care în traducere înseamnă solul mediu. Denumirea actuală datează din 1926, deşi încă mai există persoane vârstice care folosesc numele vechi al oraşului. Localităţile aparţinătoare Ulmeniului reprezintă şi ele vechi aşezări umane cu atestări documentare din secolele XIV-XV.
Infrastructura:
  • – Localităţile sunt electrificate integral, cu posibilitatea extinderii reţelei;
  • – există reţea de alimentare cu apă şi de canalizare în oraşul Ulmeni, Mânău şi Arduşel;
  • – Ulmeni şi Tohat deţin şi reţea de alimentare cu gaz metan, dorindu-se extinderea reţelei în toate localităţile aparţinătoare;
  • – drumurile judeţene sunt asfaltate în integral, cele comunale sunt pietruite, mai puţin pe o lungime de 3 km unde sunt necesare fonduri pentru această destinaţie;
  • – comunicarea se realizează prin telefonie fixă şi mobilă, dar şi prin internet;
  • – există reţea de cablu TV;
  • – funcţionează la nivelul comunei un serviciu de colectare a deşeurilor, dorindu-se trecerea la colectarea selectivă a acestora;
  • – între investiţiile în curs la nivelul administraţiei locale se numără construcţia unei şcoli în localitatea Chelinţa şi reabilitarea şcolilor din Ţicău şi Arduşel;
  • – ca investiţii în proiect se înscriu extinderea reţelelor de apă, canalizare şi gaz în toate localităţile şi construcţia unei săli de sport în oraşul Ulmeni;