Neptun, litoral si padure intr-un loc

Neptun, litoral si padure intr-un loc

Acum foarte multi ani am poposit si prin statiunea Neptun-Olimp, asa cum stiu ca inca ii spune si acum. Am stat intr-un hotel din partea de Neptun, destul de fain construit incat sa poti vedea marea si rasaritul fara sa trebuiasca sa mai iesi din hotel. Am venit cumva in luna Iunie pe la jumatate, pentru ca erau ceva tichete pentru tineret mai ieftine. N-am prins insa o vreme minunata, doar in 4 din cele 10 zile ale sejurului am prins vreme buna. Dar ne-am bucurat de 3 rasarituri frumoase, cu soarele sclipind puternic in apa. La fel cum am prins si o furtuna fantastica, cu valuri mari. Va puteti si voi inchipui cum se vedeau valurile mari, cu fulgere in departare de la geamul unui hotel aflat la etajul 4. Cumva spectaculos, as spune.

Statiunea Neptun e plina de hoteluri si pensiuni, ca oricare alta statiune de pe litoral, printre cele mai cunoscute hoteluri din statiune sunt Hotelul Sara, Hotelul Dacia, Hotelul Traian si Calatis. Mai sunt multe altele, usor de gasit pe orice site de booking / turism din Romania.

Tin minte ca era destul de linistita pe atunci, cumva o statiune pentru persoanele in varsta in cautare de relaxare. Ne plimbam pana in Olimp si apoi in Neptun in mai putin de o ora, ca sa intelegeti cat de mare era statiunea. Un lucru insa imi amintesc si acum dupa atatia ani: era o padure destul de faina langa statiuni prin care puteai pierde vremea, departe de soarele arzator.

Cat despre plaja… ei bine, au trecut multi ani de cand am fost pe plaja in Neptun, dar pe atunci era destul de ok plaja pe acolo, nefiind foarte multe pietre, cum gasesti astazi in anumite parti in Costinesti sau Eforie. Ma astept ca in 10 ani sa fi modificat cat de cat plaja incat sa mai atraga turisti in statiunea Neptun.

Citisem acum cateva luni ca statiunea Neptun-Olimp va deveni una din marile atractii ale litoralului, pentru ca au primit ceva fonduri de la Uniunea Europeana prin ceva program de dezvoltare pentru a putea face plaja si locatia mai atractiva. Ce s-a facut insa, nu stiu precis.

Dar va voi informa de asta in curand, pentru ca urmeaza sa fac un drum pana la mare in perioada imediat urmatoare.

Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea

Localitatea Sfantul Gheorghe din Delta Dunarii este locul in care multi oameni merg sa se relaxeze si sa se bucure de unele dintre cele mai frumoase peisaje ale Romaniei. Locul atrage anual o multime de turisti, atat din tara, cat si din afara, veniti pentru a se regasi, pentru a se bucura de o priveliste minunata si a cunoaste oamenii de aici impreuna cu povestile lor.

sfantu gheorghe mare

Sfantu Gheorghe se afla in partea de est a Deltei, chiar la punctul in care unul din braturile Dunarii, Bratul Sfantu Gheorghe, se varsa in Marea Neagra. Situata la o distanta de 120 km de Tulcea si 38 km de Sulina, aceasta localitate este singura care ofera priveliste atat catre Dunare, cat si catre Marea Neagra, accesul catre ea putand fi facut doar pe calea apei.

sfantu gheorghe tulcea

Localitatea Sfantu Gheorghe a fost mentionata documentar pentru prima data pe o harta a unui mare navigator, genovezul Viconti, in secolul al IV-lea sub numele de San Giorgio.

Ca activitate principala, oamenii din Sfantu Gheorghe se ocupa cu pescuitul. De asemenea in ultimii ani s-a dezvoltat foarte mult turismul rural, desfasurat in special pe perioada verii, cand Delta Dunarii ofera peisaje spectaculoase.

Cei care vin la Sfantu Gheorghe se pot bucura de o multime de activitati de relaxare si plimbari pe apa pe ambarcatiuni specifice.

O posibilitate interesanta de petrecere a timpului liber in localitatea Sfantu Gheorghe din Delta Dunarii o reprezinta traseele turistice. Exista trei trasee pe care turistii pot merge si anume:

  1. Sfantu Gheorghe – Zaton – Buhaz – Palade – Crasnicol – bratul Sfantu Gheorghe
  2. Sfantu Gheorghe – canalul Tataru – cordonul litoral – canalul Imputita – canalul Busurca – orasul Sulina.
  3. Sfantu Gheorghe – bratul Sfantu Gheorghe – Lacul Erenciuc – canalul Mocansca – Lacul Puiu – baza turistica Rosu – Lacul Rosu – cherhanaua Rosulet – Lacul Rosulet.

In localitatea Sfantu Gheorghe se poate ajunge fie pe cale feroviara, pe ruta Bucuresti-Tulcea, fie pe cale rutiera, pentru aceasta existand mai multe variante, respectiv: Bucuresti – Tulcea prin Urziceni sau pe Autostrada Soarelui – Slobozia, Tulcea – Mahmudia – Murighiol. De la Murighiol spre Sfantu Gheorghe exista transport fluvial.

Daca alegeti anul acesta Delta Dunarii ca destinatie de vacanta nu uitati sa treceti prin Sfantu Gheorghe, pentru a va bucura de specialitatile de peste gatite de oamenii de aici, de peisajele spectaculoase si de linistea specifica zonei.

Harsova, judetul Constanta

Harsova este o un oras aflat pe malul drept al Dunarii in judetul Constanta, la limita cu judetul Ialomita. Aici s-a aflat in Antichitate Cetatea Carsium.

ruinele cetatii carsium

Orasul are o populatie de 8850 de locuitori care traiau in 3429 de locuinte (recensamant Romania 2011), dintre care 4328 de barbati si 4522 de femei. Dintre acestia 7866 erau romani, 5 erau maghiari, 189 erau tigani, 19 rusi si 13 erau de o alta nationalitate. Dupa romani, cea mai numeroasa populatie era cea turceasca – 757 de persoane.

Din punct de vedere al religiei, 7638 s-au declarat ortodocsi, 9 romano-catolici, 5 reformati, 13 baptisti, 3 advetisti de ziua a saptea, 1164 s-au declarat de alta religie (musulmani cel mai probabil, datorita unei largi populatii turcesti) iar 16 persoane nu si-au declarat religia.

Istoria localitatii Harsova

Hârșova este o localitate cu vechime de șapte milenii. In partea sud-estica a localitatii pe malul Dunarii se gaseste o asezare din perioada neo-eneolitica dezvolata sub forma unei ridicaturi de circa 12 metri in urma distrugerii si refacerii succesiva a unor locuinte din lut.

Pe vatra localității se găsesc mai multe așezări de epoca bronzului și fierului. În antichitate, comunitățile de aici au cunoscut cea mai mare dezvoltare. Acestea s-au aflat în strânsă legătură cu orașele de pe litoralul vestic al Mării Negre.

harsova si dunarea

In Harsova s-a dezvoltat în a doua jumătate a secolului I p. Chr. fortificația cunoscută în izvoarele romane cu numele Carsium. Cetatea este distrusă în epoca marilor invazii și refăcută tot de atâtea ori. Intre secolul al XV-lea și prima parte a secolului al XIX-lea este fortificație otomană. În timpul primului război mondial orașul a fost ars în întregime.

Epoca regimului comunist a marcat începutul decăderii orașului. Dintr-un centru al comerțului cu cereale, centru administrativ și judecătoresc, a fost reclădit cu o noua identitate. Au fost închise Judecătoria, Procuratura, Muzeul. Economia a căpătat un caracter meșteșugăresc. Lipsit de resurse, orașul a decăzut. Mulți locuitori au migrat spre orașele învecinate (Tulcea, Constanța, Slobozia ).

biserica ortodoxa sfintii imparati constantin si elena harsova

În ultimii ani ai regimului comunist, toate clădirile vechi, istorice din partea centrală a orașului, lasate special în ruină, au fost demolate și s-au construit blocuri. În vecinătate s-a ridicat și o platformă industrială unde s-a construit o întreprindere de sîrmă și cabluri care funcționează și parțial un șantier naval ruginit astăzi.

moscheea de la harsova

(fragmente descrise de C.Nicolae despre istoria Harsovei)

Transport Harsova

Harsova este deservita de drumul national 2A intre Urziceni si Constanta, care trece si prin localitate. Din Harsova puteti ajunge in mai multe zone din judetul Constanta, dar si din tara, folosind firme de transport ca Aventin Trade, SudTrans, Transdor, Fany sau 99 Nar Tour. Cele mai frecvente curse zilnice sunt intre Harsova si Constanta cu microbuzele si autobuzele firmei 99 Nar Tour, avand curse la orele 07:40, 10:25, 12:15, 14:40, 16:40 si 18:40. Totusi, pentru mai multe detalii, contactati operatorii de transport pentru a vedea orele exacte si statiile din care acestia pleaca din Harsova.

primaria orasului harsova

Harsova detine un mic port la Dunare, care insa nu este folosit la potentialul maxim pentru transportul de marfa sau calatori.

De asemenea, Harsova nu este parte a unei regionale feroviare, implicit orasul nu are o gara. De asemenea, orasul nu are aeroport.

Cea mai apropiata gara de Harsova este cea de la Tandarei, iar cele mai apropiate aeroporturi sunt cele de la Constanta, Tulcea si Galati-Braila.

harsova

Cetatea Capidava, judetul Constanta

Cetatea Capidava se afla in Dobrogea, judetul Constanta, la 20 km de orasul Cernavoda.

Prin anul 46 la Capidava s-au asezat cateva garnizoane romane, insa acestei zone nu i s-a dat prea mare importanta pana pe vremea imparatului Domitian care a inceput sa valorifice aceasta zona din punct de vedere strategic. Astfel, Domitian folosea Dobrogea ca punct de plecare in expeditiile sale peste Dunare.

cetatea capidava

In vremea imparatului Traian este construit pe stanca de la Capidava un fort care avea rolul de a controla vadul si care era prevazut cu o instalatie portuara cu cheu, magazii, anexe si edificiu de bai publice, acestea din urma fiind situate in afara zidurilor de incinta.

ziduri capidava

Cetatea Capidava se afla chiar pe malul drept al Dunarii si are forma de patrulater cu laturile lungi de 105, respectiv 127 m si grosime de 2 m. Cetatea mai cuprinde sapte turnuri si o poarta ce avea rolul de legatura cu restul teritoriului. Cetatea dispunea si de o iesire strategica pe latura de SV a turnului aflat in partea catre Dunare.

fortareata de la capidava

Cetatea avea un rol foarte important din punct de vedere strategic, fiind locul de unde se supraveghea miscarea pe Dunare. Totodata ea dispune de un avantaj strategic prin existenta unui sant care ocolea masivul stancos aflat intre partea de nord-est si Dunare.

Capidava face parte din seria de castre si forticatii apartinand sistemului defensiv roman.

La Capidava se poate ajunge fie pe drumu E60, fie pe autrostrada Bucuresti – Cernavoda, iar mai apoi pe drumul judetean DJ223.

Obiective turistice de la Cetatea Capidava:

–          Zidul de incinta

–          Poarta sudica a cetatii

–          Basilica romano-bizantina

–          Instalatia portuara a cetatii

–          Constructii tip bordei

–          Termele romane

–          Necropola etc.

cetatea de la capidava

Cetatea Heracleea, judetul Tulcea

Cetatea Heracleea sau Enisala, cum mentioneaza de fapt izvoarele istorice, se afla in Dobrogea, judetul Tulcea. Cea de-a doua denumire a cetatii provine de la “Yeni Sale” care provine din limba turca si inseamna “Noua vestire”.

Cetatea se afla pe un deal calcaros de langa localitatea cu acelasi nume, iar pozitia sa geografica si zidurile inalte de care dispune indica faptul ca a avut un important rol militar, de supraveghere a drumurilor de pe uscat si de pe apa.

Construita in perioada bizantina la sfarsitul secolului al XIII-lea – inceputul secolului al XIV-lea, cetatea a fost cucerita de turci in anul 1417 dupa ce in perioada 1398-1416 s-a aflat sub stapanirea lui Mircea cel Batran. Sub noua putere a fost instalata in cetate o noua garnizoana militara.

cetatea heracleea

cetatea enisala

enisala

Dupa secolul XV cetatea s-a ruinat datorita faptului ca nu mai servea scopului pentru care a fost construita, fiind astfel abandonata.

Accesul in cetate se face fie pe drumul european E87 intre localitatile Tulcea si Constanta, mergand pe DJ222 spre  Enisala iar de acolo mai sunt 3 km pana la cetate.

Cetatea este deschisa pentru vizite de marti pana duminica, programul fiind urmatorul:

– In perioada mai-septembrie: 10-18

–  In perioada octombrie- aprilie: 08-16

cetatea heracleea-enisala

Cetatea Aegyssus

Cetatea Aegyssus face parte din lista monumentelor istorice si este unul dintre cele mai importante obiective turistice din judetul Tulcea, fiind situata pe Dealul Monumentului, numit inainte Dealul Hora.

Descoperirile stiintifice arata ca cetatea dateaza din secolul al IV-lea i.Hr, iar numele este de origine celtica, venind chiar de la cel care a intemeiat-o, Caspyus Aegyssos.

Depozitul de amfore grecesti gasit aici de arheologi arata ca cetatea a constituit un important punct de schimb comercial.

Începute în anul 1959, cercetările arheologice de pe colnicul Hora au vizat, în primul rând, dezvelirea anticului Aegyssus; acestea au arătat că așezarea s-a înfiripat în epoca elenistică și a continuat să funcționeze pâna în prima jumătate a secolului al VII-lea d. Chr.

Așezarea a existat înainte de stabilirea grecilor la Pontul Euxin, fapt atestat de cercetările arheologice.

De-a lungul timpului cetatea a suferit numeroase distrugeri, dar si reconstructii, pastrandu-si insa rolul de fortareata militara ce controla traficul fluvial pe Marea Neagra.

La sfârșitul secolului al X-lea se constată reluarea locuirii pe locul anticului Aegyssus. Fortificația bizantină de la Aegyssus cunoaște o scurtă existență, deoarece la 1064 este distrusă de atacul uzilor, însă continuitatea de locuire pe teritoriul actual al orașului, este demonstrată de descoperirea unui număr mare de monede bizantine, tătărăști, venețiene, sârbești, bulgărești și otomane ce evidențiază mai multe nuclee de locuire.

Identificarea cu oraşul Tulcea, a fost făcută prima oară la sfârşitul secolului al XVIII şi începutul secolului al XIX-lea, fiind confirmată o inscripţie în limba latină descoperită în 1949, care menţionează o unitate militară (vexillatio (A)-egisse(n)sis).

Cea mai veche atestare documentară în care apare Tulcea o găsim într-un registru vamal otoman din anul 1506 în care este menționată ca “fiind un important centru în comerțul de tranzit”. Din păcate, autorul care menționează acest registru, nu a revenit în lucrările sale cu date noi despre traficul comercial prin acest centru vamal și o analiză care să ne permită o imagine mai amplă despre începuturile Tulcei.

Documentele turcești și informațiile călătorilor străini care menționează Tulcea în secolul al XVI-lea oferă temeiuri pentru ipoteza că această așezare medievală a constituit o circumscripție vamală în cadrul sistemului fiscal-comercial otoman. Comerțul regional sau de tranzit desfășurat prin Tulcea a avut o importanță covârșitoare, contribuind la stabilitatea economică a regiunii de la gurile Dunării. În cadrul sistemului vamal otoman, portul și orasul Tulcea au reprezentat un element cheie. Se poate presupune că acele corăbii, care treceau prin portul de la Tulcea și plăteau taxa de trecere, plecau mai departe pe brațul Sf. Gheorghe și, de aici, prin Marea Neagră spre Istanbul. Navigația era mai avantajoasă față de drumul pe uscat în ceea ce privește costul încărcăturii transportate, dar nu și în ceea ce privește rapiditatea. Pe brațul Sf. Gheorghe sau pe brațul Chilia și prin Marea Neagră, calea maritimă a fost infinit mai comodă și mai sigură decât drumurile litoralului sau drumurile cu surprize ale regiunii balcanice.

În secolul al XVI-lea, Tulcea capătă o organizare citadină, cu o structură socială complexă, cu organizare administrativă și devine un puternic centru economic, cu un hinterland agrar, situată la intersecția unor centre, mari rute comerciale.

Se poate afirma că Tulcea devenise în secolul al XVI-lea un port activ și un important centru în comerțul balcanic și în cel de tranzit pe axa nord – sud, efect al „închiderii” Strâmtorilor. Acest rol al Tulcei, în contextul internațional, trebuie înțeles în limitele ponderii pe care drumurile din zona gurilor Dunării le aveau în marele trafic de marfuri din acea vreme.

Primele sondaje arheologice s-au făcut în anul 1908, dar rezultatele nu au fost publicate în reviste de specialitate.Cunoaştem doar câteva referiri la materialul numismatic, dar fără ca acesta să fie integrat unui context arheologic.

În 1959, la iniţiativa d-lui Gavrilă Simion au fost efectuate săpături cu caracter de salvare cu ocazie amenajării unor găspădării pe panta estică a a colinei. (zona turnului A). Astfel, a fost dezvelit un segment din zidul de incintă a fortificaţiei romano-bizantine.

În anii 1971-1972, cu ocazia lucrărilor de amenajare a pavilionului principal al Muzeului de Istorie şi Arheologie, V. H. Baumann deschide un sector nou în intramuros.

În anii 1973-1974, V. H. Baumann şi A. Opaiţ, deschid pe latura de nord-est o nouă secţiune cu itenţia promovării unui plan de cercetare. Cu această ocazie au fost făcute observaţii ample asupra complexităţii acestei cercetări, care implică degajarea unui strat de pământ gros de 2 până la 5 m. Tot cu acest prilej au fost făcute şi primele observaţii arheologice. Prima etapă de locuire este atribuită perioadei Latène, identificată prin patru niveluri de locuire. A doua etapă este reprezentată de perioda romană şi romano-bizantină şi a fost identificată prin 11 niveluri de locuire. A treia etapă este atestată de locuirea de locuire de epocă medio-bizantină şi de cea medievală.

În anii următori aria săpăturilor a fost extinsă în intramuros, atrăgând în colectiv şi alţi specialişti din cadrul muzeului.

Cercetările arheologice de pe colnicul Hora, au fost continuate cu mici întreruperi în perioada 1971-1998, 2006 au dus la dezvelirea anticului Aegyssus. Au fost cercetate o serie de complexe (locuinţe, cuptoare, gropi menajere) cu niveluri de locuire din epocile romană, romano-bizantină şi bizantină. S-a constatat astfel că aşezarea îşi are începuturile în epoca elenistică şi a continuat până în prima jumătate a sec. VII p.Chr. După un hiatus de aproape trei secole, începând cu sfârşitul secolului al X-lea se constată o reluare a locuirii pe locul anticei cetăţi. Fortificaţia bizantină din acest punct va cunoaşte o scurtă existenţă, deoarece la 1064 este distrusă definitiv de atacul uzilor. Două secole mai târziu, în secolul al XIV-lea, reapar urme de locuire pe colnicul Hora. Din păcate, locuirea din secolele XVIII – XIX, a distrus complexele medievale din secolul al XIV-lea, pe care le-a suprapus, motiv ce a făcut ca materialul arheologic medieval, reprezentat în exclusivitate din ceramică, să fie surprins în condiţii nestratigrafice.

Informatii gasite pe siteul orasului Tulcea.

Poze Cetatea Aegyssus

cetatea aegyssus

cetatea aegyssus

Epava de la Costinesti

Epava de la Costinesti are o lunga poveste. Inca de prima oara cand eu personal am ajuns pe malurile marii, am poposit la Costinesti. Si binenteles, copil fiind, ma intrebam ce e nava aia mare in orizont. In 1999 nu prea aveam noi cine stie ce aparate foto pentru a capta nava, dar in 2010, cu ocazia unei vizite pe litoral, am trecut cat mai aproape de ea si am pozat-o.

Poza este din 9 iunie 2010

epava rusa de la Costinesti

Harta Costinesti

Harta statiunii Costinesti, judetul Constanta, aflată la ţărmul Mării Negre. El a evoluat dintr-un mic sat pescăresc (1960) într-o destinaţie de vară, foarte populară printre cei tineri şi în special pentru studenţi. Un hotel şi o serie de complexuri cu vile şi bungalouri au fost create în timpul erei comuniste, acestea având diferite atât la stil cât şi la confort. După 1989, o parte din ele au fost modernizate dar au fost construite, în special în partea de nord a staţiunii, şi o serie de alte hoteluri şi vile.

Daca dati zoom pe harta puteti vedea strazile din Costinesti si implicit veti avea harta strazilor din Costinesti.

R 992 (IR 1992) Timisoara – Mangalia

Trenul Pontus Euxinus porneste din Timisoara in directia Lugoj – Caransebes (primeste vagoane de la Resita) – Herculane – Orsova – Drobeta Turnu Severin – Balota – Strehaia – Filiasi – Craiova – Caracal – Rosiori Nord – Bucuresti Baneasa – Fetesti – Constanta – Eforie – Costinesti – Neptun – Mangalia.

IR 1992 Timisoara – Mangalia circula si in 2017 intre Timisoara si Mangalia, iar acum ai si nenumarate moduri in care sa cumperi bilete. Ai metoda clasica de la gara, o poti face online pe siteul CFR Calatori sau la multe terminale de paypoint.

Pentru cei interesati de traseul trenului InterRegio 1992 Timisoara – Mangalia pe perioada verii 2017, iata-l aici:

Statia Sosire Stationare Plecare
Timisoara Nord 19:05
Lugoj 20:10 2 20:12
Caransebes 20:39 21 21:00
Baile Herculane 22:30 2 22:32
Orsova 22:54 1 22:55
Drobeta Turnu Severin 23:25 10 23:35
Balota 0:05 10 0:15
Strehaia 0:41 2 0:43
Craiova 1:40 12 1:52
Caracal 2:31 2 2:33
Rosiori Nord 3:18 2 3:20
Videle 4:08 2 4:10
Bucuresti Baneasa 5:05 8 5:13
Ciulnita 6:14 2 6:16
Fetesti 6:39 3 6:42
Constanta 7:55 26 8:21
Agigea Nord 8:34 1 8:35
Agigea Ecluza 8:42 1 8:43
Eforie Nord 8:51 3 8:54
Eforie Sud 9:00 3 9:03
Tuzla 9:09 1 9:10
Costinesti 9:18 8 9:26
Costinesti Tabara 9:30 3 9:33
Neptun hc 9:43 3 9:46
Neptun 9:50 1 9:51
Manglia 9:58

Pret bilete IR 1992 Timisoara – Mangalia

Pretul pentru un bilet intreg este de 120.1 Lei

Pretul pentru un bilet pentru copii si pensionari este de 62 de lei

Pretul pentru un bilet pentru un elev este de 60 de lei

Pretul pentru un bilet pentru un student este de 0 lei (cel putin momentan)

Keep reading →