Zalau, judetul Salaj

Resedinta judetului Salaj, orasul Zalau se afla in nord-vestul Romaniei si are o populatie de 53.308 de locuitori conform recensamantului realizat in anul 2011.

Zalau

In urma cercetarilor arheologice s-a ajuns la concluzia ca municipiul Zalau a fost locuit inca de acum 6500 de ani, din perioada neoliticului. Orasul a fost atestat documentar pentru prima data in Gesta Hungarorum ce a aparut in anul 1200. Potrivit acestuia Zalaul era o asezare inca din anul 900. Pana in anul 1542 cand a inceput sa apartina Transilvaniei, orasul s-a aflat sub administratia episcopatului catolic de Oradea.

Zalaul de meses

Zalaul a devenit la 1 august 1473 oras targ, fiind astfel scos de sub dominatia comitatului si primind dreptul la comert liber cu toata tara.

Prezentat in trecut sub numele de Ziloc, Zilah, Zila, Szilaj, Szilaju, Zilah si intr-un final Zalau, orasul a cunoscut o etapa importanta de dezvoltare in anul 1571 sub domnia lui Stefan Bathory si in anul 1600 sub domnia lui Mihai Viteazu, ca imediat dupa preluarea Transilvaniei de catre Imperiul Habsburgic sa treaca printr-un declin datorita importurilor.

Parcul de marmura Zalau

Resedinta judetului Salaj in perioada interbelica, Zalaul a devenit in anul 1979 municipiu, fiind in prezent un important centru industrial al judetului.

In secolul XX a inceput industrializarea orasului prin exploatarea carierei de piatra rosie de pe Meses si dezvoltarea industriilor: metalurgica, constructiilor de masini, de prelucrare a lemnului si a cauciucului, alimentara, textila si a materialelor de constructii. Tot in aceasta perioada au aparut doua mori, fabrica de caramica si a fost introdus curentul electric.

Zalau

Cei pasionati de munte au posibilitatea de a pleca pe cele trei trasee montane existente in apropierea orasului Zalau: traseul “La ciresi” pe parcursul caruia pot fi admirate varfurile Magura Stanii, Cota 705, Mezesul, Manastirea, Osoiu Mic si Osoiu Mare, traseul “Cota 705” ce duce chiar pe Cota 705 si traseul “Izvorul Salamandrelor” unde pe vremuri puteau fi observate foarte multe salamandre.

Monument Zalau

Printre obiectivele turistice care mai pot fi vizitate in Zalau se numara:

– Muzeul Judetean de Istorie si Arta Zalau – a fost ridicat in anul 1951 si contine tezaure monetare alaturi de obiecte ce au apartinut daco-romanilor

muzeul de istorie si arta zalau

– Galeria de Arta Ioan Sima

– Catedrala ortodoxa “Sf. Vineri”

Catedrala Ortodoxa

– Biserica ortodoxa “Sf. Treime”

Biserica Sfanta Treime Zalau

– Biserica ortodoxa “Sf. Stefan”

Biserica ortodoxa Sfantul Stefan Zalau

Daca doriti sa vizitati orasul Zalau si nu aveti unde sa stati, las aici un link cu hoteluri Zalau.

Baile Boghiş, judetul Salaj

Baile termale Boghiş se afla in localitatea Boghis, in judetul Salaj, la poalele Munţilor Meseş, pe valea Barcaului, între Munţii Plopiş şi Piemontul Şimleului. Cele mai importante oraşe din apropierea Băilor Boghiş sunt Cluj-Napoca situat la 135 de km , Zalău situat la 45 de km şi Şimleu-Silvaniei situat la 15 km.

Este situat în apropierea graniţei fostului Imperiu Roman, mai precis la 8 km de Castrul Roman de la Porolissum – cea mai puternică fortificaţie cu rol de apărare din partea de nord-vest a Provinciei Dacia Romana. În epoca medievală reprezenta spatiul de trecere dinspre centrul Europei înspre inima Transilvaniei, prin binecunoscutul “drum al sării”.

Datorită apelor termominerale, aşezării pitoreşti, reliefului, peisajului plăcut şi climatul blând, s-a remarcat ca staţiune balneoclimaterică, cu un aflux mare de turisti. Din studiile de mediu reiese că staţiunea Boghis se află într-un cadru ambiental fără factori poluanţi.

Este o statiune termala cu caracter permanent, alimentata de 3 foraje cu apa rece(potabila) si 3 foraje cu ape minerale sulfuroase, sodice, bicarbonatate si termale la temperatura de +42 grade Celsius, folosite in tratarea deficientelor locomotorii, a sistemului nervos periferic, artroze, poliartroze si boli ginecologice, colite biliare si litiaze renale sau pur si simplu pentru relaxare sau distractie.

baile boghis

Sursa imagine: baileboghis.ro

Harta Simleul Silvaniei

Harta orasului Şimleu Silvaniei, judetul Salaj, situat în partea de vest a judeţului Sălaj, la o distanţă de 29 km faţă de municipiul Zalău, oraşul Şimleu Silvaniei cu localităţile rurale componente, Bic, Cehei şi Pusta, se întinde pe o suprafaţă de 62,26 km2 în depresiunea Şimleului, sub Măgura Şimleului, în bazinul hidrografic al Crasnei.Acest oras, aflat langa orasul Dacidava inca din perioadele foarte vechi reprezinta in continuare un important obiectiv turistic.

Harta Cehu Silvaniei

Harta orasului Cehu Silvaniei, judetul Salaj, situat la o distanţă de 34 km faţă de municipiul Zalău. Împreună cu cele patru localităţi componente: Horoatu Cehului, Motiş, Nadiş şi Ulciug, formează o unitate teritorial-administrativă cu o suprafaţă totală de 67,77 km² situată din punct de vedere geografic la contactul Depresiunii Sălaj şi a Culmii Sălajului cu Depresiunea Guruslău, în bazinul hidrografic al râului Sălaj.

Harta Jibou

Harta orasului Jibou, judetul Salaj. Se află la 20 km est de Zalău, reşedinţa judeţului Sălaj. Este al treilea oraş ca mărime din Sălaj, după Zalău şi Şimleu Silvaniei. Constituie un nod feroviar important, punctul de întâlnire a căilor ferate ce vin dinspre Dej, Baia Mare şi Zalău (de unde se poate merge mai departe la Sărmăşag şi Carei).

Harta Zalau

Harta municipiului Zalau, judetul Salaj, situat în nord-vestul României, la trecerea dintre Carpaţii Estici şi Munţii Apuseni, este cunoscut din vremuri străvechi ca Ţara Silvaniei, adică Ţara pădurilor, cu o suprafaţă de 3850 km2 şi având ca vecini la nord judeţele Satu-Mare şi Maramureş, la vest şi sud-vest judeţul Bihor, iar la sud-est judeţul Cluj. Municipiul Zalău, care se găseşte în centrul judeţului pe valea cu acelaşi nume, este reşedinţa administrativă a Sălajului. Este situat în apropierea graniţei fostului Imperiu Roman, mai precis la 8 km de castrul roman Porolissum – cea mai puternică fortificaţie cu rol de apărare din partea de nord-vest a Provinciei Dacia Romană.