Valea Sighistelului

Valea Sighistelului

Undeva uitata, intr-o zona de munte, putem gasi o vale care ne aduce mai aproape de natura: valea Sighistelului. Dupa cum v-ati dat seama pana acum, Sighistelul e raul care trece prin zona, un rau care formeaza niste chei interesante de luat la picior. Chiar si in mijloc de vara, apa este rece ca gheata, deci daca aveti nevoie sa va racoriti, stiti unde puteti sa o faceti.

Poiana Sighistelului este un loc excelent pentru mers cu cortul sau cu rulota, fiind un loc foarte bun de campare mai ales in aceasta perioada. Stiu asta, pentru ca am fost acolo recent alaturi de cei de la Infobest, dar si de multi alti oameni, pentru TOR – editia 2016. Iar daca tot am ajuns acolo (nu din postura de concurent), am zis ca de ce sa nu ma plimb eu putin prin zona, sa explorez.

Marea mea problema a fost insa lipsa acuta de incaltaminte de urcare. Iar din aceasta cauza, am preferat sa merg in slapi, prin apa rece ca gheata. Credeti-ma, ca dupa o zi cu temperaturi de peste 30 de grade, apa rece de rau e senzationala.

Pornind dinspre Poiana am mers pe malul raului undeva la 4 km, iar pe parcurs am dat de 4 pesteri mai importante din zona: Dracoaia, Pisolca, Magura si Coliboaia, pesteri cunoscute in zona pentru populatia de lilieci. Magura din ceea ce stiu e inchisa, fiind o zona in conservare, dar celelalte trei pesteri se pot vizita in anumite perioade din an. August e una din acele luni 🙂

Daca ajungeti insa in zona nu trebuie sa ramaneti pe traseul usor pe malul raului, pentru ca aveti locuri in care puteti urca si admira un peisaj de exceptie. Iar daca incumetati la un traseu mai lung, puteti trece muntele ca sa ajungeti la pestera Ursilor.

In rest, zona e intesata cu mure si zmeura, iar acum e sezonul pentru a va putea infrupta din aceste delicii.

Valea Sighistelului e o zona mai retrasa in general, cu destul de putini turisti, asa ca e o locatie foarte buna daca vreti sa scapati de aglomeratia orasului si sa va bucurati de natura si racoare.

Drumul pana la Sighistel

Pana la Sighistel puteti sa ajungeti pe trei drumuri, depinde de unde veniti din tara.

  1. Daca veniti dinspre Oradea, mergeti pe DN76 pana la Stei, iar de acolo faceti stanga pe DN75 pana ajungeti la localitatea Cimpani, satul FInate. Acolo veti avea la un moment dat o intersectie catre stanga care arata “Sighistel 2 km”. Mergeti, intrati in sat si urmati drumul pana in poiana. Drumul Oradea-Beius nu e neaparat in cea mai buna stare, dar e mai bun decat a doua varianta.
  2. Daca veniti dinspre Deva-Arad-Timisoara, varianta optima e sa mergeti pe DN76 pana la Varfurile, iar de acolo sa va continuati drumul pana la Stei. Trebuie insa sa stiti ca drumul de la Varfurile la Stei este plin de semafoare si cratere, deci pregatiti-va pentru un drum mai lung.
  3. Varianta 3 e pentru cei care vin dinspre Cluj-Turda. Urmati drumul de la Turda spre Campeni, Albac, Arieseni, Cimpani. Drumul e intr-o stare decenta, deci nu va faceti griji, nu va rupeti masina in el.

Cazare la Sighistel

Daca nu doriti sa mergeti cu cortul sau cu casa mobila la Sighistel, puteti oricand sa va cazati in zona. Cazare veti gasi in Cimpani, undeva la 3 km distanta de Poiana. Preturile nu sunt foarte mari, fiind undeva intre 80 si 120 de lei pe noapte.

La final, o mentiune. Incercati sa adunati dupa voi atunci cand mergeti pe munte, mai ales ca aici e o rezervatie naturala. In rest, bucurati-va de natura si de racoarea muntelui. Iar daca vreti sa vedeti cum arata, uitati aici cateva poze:

Sau daca vreti sa vedeti cateva slow-motion-uri de acolo, iata aici doua videouri care v-ar interesa:

Marghita, judetul Bihor

Marghita se afla in judetul Bihor din Transilvania, la 56 km in partea de nord-est fata de Oradea. Conform recensamantului realizat in anul 2002, orasul Marghita avea o populatie de 17.291 de locuitori.

Cercetarile arheologice au scos la iveala obiecte si dovezi din aceasta zona din epoca de piatra, bronz si fier. Dupa anul 1000 zona de aici a ajuns sub stapanire maghiara.

Exista o legenda potrivit careia in jurul anului 1200 pe acest teritoriu s-au pus bazele unei asezari ce a fost mai apoi distrusa in timpul invaziei tatarilor din anul 1241. Dupa trecerea invaziei oamenii care au scapat cu viata si-au refacut casele si au inceput sa se ocupe cu agricultura si pastoritul, documentele mentionand astfel aceasta asezare sub trei denumiri: “Marghiureta”, “Margitfalva” si “Marghita”, datorita campurilor pline de margarete. Exista si alte doua legende in legatura cu provenienta numelui localitatii, una dintre ele sustinand ca se datoreaza fiicei unui rege maghiar, pe nume Margit, iar alta ca se trage de la o biserica ce ar fi existat in zona cu hramul Sfintei Margareta.

marghita

Orasul Marghita a fost mentionat documentar pentru prima data in anul 1216, iar acordul primit in anul 1376 de a tine targuri i-a permis sa se dezvolte din punct de vedere economic. Odata cu revolutia din anul 1848 in Marghita au avut loc importante transformari atat in domeniul economic, cat si in viata sociala. A crescut astfel numarul manufacturilor, s-a diversificat productia, s-a dezvoltat agricultura si au aparut primele relatii de productie capitaliste. Tot in aceasta perioada munca din domeniul agricol era organizata pe ferme si se utilizau masini agricole pentru efectuarea anumitor lucrari.

gara marghita

Odata cu Unirea de la 1 decembrie 1918, Marghita a inceput sa faca parte din Romania Mare, tot in aceasta perioada dezvoltandu-se mestesugurile si facandu-si aparitia ateliere de cizmarie, croitorie, tamplarie, ceramica etc. Intre 1918 si 1940 localitatea s-a consolidat ca centru comercial si de productie, fiind cunoscuta in special pentru targurile ce se tineau aici in fiecare saptamana.

marghita intrare

Dupa ce in 1947 orasul resimte in mod dureros regimului comunist, apar intre 1949-1960 primele intreprinderi, constructii metalice, incaltaminte, morarit etc, iar dupa 1989 a inceput procesul de privatizare a intreprinderilor.

Unul dintre cele mai importante puncte pentru turism din oras il reprezinta strandul termal cu apa geotermala. De asemenea in intregul municipiu se afla ape termale cu potential turistic ridicat. La o distanta de 30 km de oras se afla Muntii Plopis unde este localitatea Padurea Neagra cu peisaje deosebite si izvoare de apa minerala.

strand marghita

lacul garii marghita

Cei care aleg sa mearga in Marghita pot vedea si doua cladiri istorice importante, respectiv Castelul Csaky si Casa de Cultura.

marghita

Baile Felix, judetul Bihor

Statiunea Baile Felix se afla in judetul Bihor, in campia de Vest a Romaniei – campia Crisurilor, la o altitudine de 150 de metri, fiind o foarte cunoscuta statiune balneara din Romania. Apele geo-termale de la Baile Felix atrag anul sute de mii de turisti, acestea avand proprietati curative si namoluri cu proprietati sapropelice.

baile felix

Baile Felix sunt renumite pentru centrele de tratament pe care le detin, precum sali de gimnastica, bazine de inot in aer liber si acoperite, sali de kinetoterapie, electroterapie si hidroterapie. Apele termale de la Baile Felix sunt folosite pentru tratarea unor afectiuni ca:

– poliartrita reumatoida
– spondiloza anchilozanta
– spondiloza cervicala, dorsala si lombara
– poliartroza
– reumatism abarticular
– afectiuni post-traumatice
– afectiuni neurologice periferice si centrale
– afectiuni ginecologice
– boli de nutritie si metabolism, boli endocrine

La Baile Felix puteti ajunge de la Oradea mergand pe E66 spre Deva cu masina sau cu trenul pe ruta Oradea – Cordau – Holod, avand la dispozitie 6 trenuri in fiecare zi.

Poze cu strandurile din statiunea Baile Felix

strand baile felix

baile felix 2

topogan baile felix

baile felix hotel appolo

cartier verdi baile felix

baile felix de sus

Stana de Vale, judetul Bihor

Stana de Vale se afla in Muntii Vladeasa din judetul Bihor, la o altitudine de 1102 m si reprezinta centrul precipitatiilor din Romania.

Clima de aici este conditionata de pozitionarea geografica a zonei in care se afla, fiind caracterizta printr-un aer oceanic umed si rece. Datorita faptului ca se afla intr-o depresiune, Stana de Vale are ierni cu zapada chiar si de peste 2 m care dureaza pana in luna aprilie, fapt ce face din statiune un loc bun pentru practicarea sporturilor de iarna. Stana de Vale dispune de partie de schi si sanie de peste 800 m lungime, care este dotata cu instalatii de urcare pe cablu.

Din punct de vedere al florei se intalnesc: tufe de ienupar, smardar, scoruls, colilia, negara, afine, coacaze, licheni roz sau albiciosi (in locurile pietroase), molid si pin (in padurile de rasinoase), fag, carpen, frasin, artar, tei, castan salbatic (in padurile de foioase.

Fauna este formata din: cerb, ras, veverita, mistret, uliu, soim, cocos de munte, buha, pasari ca sitarul, mierla, cucul, fluturasul de stanca, iar in apele raurilor: pastrav, crap, stiuca, mreana, clean.

Statiune de odihna si tratament, atrage numerosi turisti in fiecare an datorita apelor oligominerale si feruginoase, bioclimatului tonic cu o presiune atmosferica redusa, ionizare crescuta a aerului si radiatie solara intensa. Aici se trateaza afectiuni endocrine, nevroza astenica si afectiunile cailor respiratorii.

Obiective turistice:

–          Izvorul Minunilor

–          Cascada Iodolina

–          Pestera Ursilor si Pestera Meziad

–          Boga, Padis, Cetatile Ponorului

–          Valea Iadului si Pestera cu apa

Accesul auto in statiune se face pe drumul national dintre Oradea si Deva ce trece prin Beius.

stana de vale

stana de vale 2

stana de vale 3

stana de vale 4

Lacurile cu nuferi – Baile Felix

Aflate la 8 km de Oradea, in centrul statiunii Baile Felix, lacurile alimentate cu ape termale ofera un peisaj viu colorat, care-ti incanta privirea.

Locul cel mai vizitat de cei care aleg Baile Felix ca destinatie de vacant, aceste lacuri sunt o rezervatie natural ace ocroteste 3 specii rare: Nymphaea Lotus Thermalis, pestele Rosioara lui Racovita si melcul Melanopsis Parreyssi.

lacul cu nuferi baile felix

In aceste lacuri gasesti impreuna lotusul si nufarul alb, intre ele existant un mix interesant “roz-alb”, lotusul avand flori roz ce tin doar cateva zile, fiind apoi inlocuite de o capsula lemnoasa cu seminte, dar si numerose broaste testoase si pesti exotici ce supravietuiesc doar in aceste lacuri.

Momentul cel mai bun de vizitat aceste lacuri este perioada iunie – august cand lotusii infloresc, totodata fiind si perioada maxima atinsa de nuferi (acestia infloresc pe parcursul intregului an).

lacul cu nuferi felix

Baile Madaras, judetul Bihor

Acest articol face parte din seria Ape termale

Baile termale de la Madaras sunt situate in apropierea localitatii Salonta, judetul Bihor. In cadrul complexului sunt trei bazine termale : un bazin cu apa sub 1,2 metri si ceva mai rece (28°-30°), un bazin mare (1,8 m) cu o apa termala potrivita (32°-34°) si un bazin cu apa termala foarte calda (38°).

Cum ajung la Baile termale de la Madaras ?

Venind de la Oradea, cu 3 km inainte de Salonta se poate face dreapta pe langa benzinaria Lukoil sau mai inspre Oradea, aproximativ 2 km dupa benzinaria Lukoil se poate face dreapta pe un drum mai bun. Venind dinspre Arad, ajungeti in aceeasi zona si faceti stanga.

Intrarea: 10 lei adulti, 5 lei copii.

Orar: 8:00-22:00.

Cazare cort: 15 lei/zi.

Cazare camera: 70 lei/zi.

bai termale madaras

bazine apa termala madaras

apa termala madaras bihor

Poze primite de la un cititor.

Pestera cu apa de la Bulz

pestera cu apa de la bulz

Pestera cu apa de la Bulz reprezinta o salba de cavitati naturale, cu un cert potential de atractivitate, din bazinul hidrografic al Iadei. Intrarea acesteia se deschide in versantul stang al vaii, la baza unui abrupt impunator ce domina relieful limitrof. Din punct de vedere genetic pestera reprezinta sectorul terminal al unui vast sistem endocarstic de confluen ta subterana care are la extremitatea opusa Pestera Ponor Sancuta.

Tronsonul vizibil actualmente, in conditii dificile de acces, are o lungime de numai 548 de metri (dintr-un total de 1177 m). Faptul ca dincolo de sifonul II – depasit cu ajutorul sfandurului autonom – pestera continua in regim vados, avand o retea vasta de galerii neafectate de impactul uman, de atatea ori nefat, ii asigura o rezerva majora de resurse atractive ce vor putea fi puse in valoare prin amenajari specifice gradului III de dificultate.

Transport Beius

Mijloace de transport pentru a ajunge in orasul Beius, judetul Bihor.

Transport Rutier Beius

Oradea – Beius (9:10 – 9:42) – Doar Joi
Beius – Oradea (11:00 – 11:42) – Doar Joi

Beius – Finis (6:45 – 7:00), (14:10 – 14:25), (15:30-15:45) – De luni pana vineri
Finis – Beius (6:20 – 6:35), (7:15 – 7:30), (14:30 – 14:45) – De luni pana vineri

Beius – Pietroasa (7:25 – 7:55), (12:00 – 12:30), (14:20 – 15:00) – De luni pana vineri
Pietroasa – Beius (6:50 – 7:22), (8:00 – 8:32), (12:40 – 13:12) – De luni pana vineri

Pietroasa – Beius – Oradea (5:50 – 8:27) – Luni – Vineri
Oradea – Beius – Pietroasa (14:15 – 16:49) – Luni – Vineri

Poienii de Sus – Beius (6:50 – 7:22) – Luni – Vineri
Beius – Poienii de Sus (14:20 – 14:56) – Luni – Vineri

Burda – Budureasca – Beius (5:45 – 6:10) – Luni – Vineri
Beius – Budureasca – Burda (6:15 – 6:50) – Luni – Vineri

Valeni de Pomezau – Beius (5:20 – 6:42), (6:30 – 7:47) – Luni – Vineri
Beius – Valeni de Pomezau (14:15 – 15:48), (15:40 – 16:47) – Luni – Vineri

Lunca Sprie – Beius – stei (5:15 – 7:05) – Luni – Vineri
Stei – Beius – Lunca Sprie (15:30 – 17:20) – Luni – Vineri

Beius – Cresuia – Burda (6:30 – 7:06), (14:15 – 14:51), (16:10 – 17:05) – Luni – Vineri
Burda – Cresuia – Beius (5:25 – 6:15), (7:10 – 7:46), (15:00 – 15:36) – Luni – Vineri

Beius – Meziad (6:30 – 7:05), (14:15 – 14:40), (16:00 – 16:35) – Luni – Vineri
Mezias – Beius (5:40 – 6:15), (7:10 – 7:45), (14:45 – 15:09) – Luni – Vineri

Beius – Miegrad (6:30 – 7:26), (14:15 – 14:43) – Luni – Vineri
Miegrad – Beius (7:26 – 7:45), (14:43 – 15:30) – Luni – Vineri

Beius – Pietroasa (7:15 – 8:30), (15:30 – 16:16), (23:15 – 0:30) – Luni – Duminica
Pietroasa – Beius (5:30 – 6:20), (13:30 – 14:45), (21:30 – 22:45) – Luni – Duminica

Beius – Tarcaita (15:40 – 16:02) – Luni – Vineri
Tarcaita – Beius (6:15 – 6:47) – Luni – Vineri

Beius – Stei (6:20 – 6:58), (10:00 – 10:38), (14:20 – 14:58), (22:20 – 22:58) – Luni – Duminica
Stei – Beius (7:15 – 7:58), (15:10 – 15:55), (16:05 – 16:50), (23:10 – 23:55) – Luni – Duminica

Baita – Sudrigiu – Beius (5:50 – 7:00), (8:20 – 8:48), (14:00 – 14:48), (16:10 – 16:39), (22:00 – 22:40), (0:10 – 0:38)
Beius – Sudrigiu – Baita (5:15 – 5:43), (7:10 – 8:16), (13:30 – 13:58), (15:20 – 16:08), (21:20 – 21:48), (23:20 – 0:08)

Beius – Saliste de Beius (6:40 – 7:05), (15:15 – 15:40) – Luni – Vineri
Saliste de Beius – Beius (7:10 – 7:35), (15:45 – 16:10) – Luni – Vineri

Dragoteni – Beius (10:48 – 3:07) – Luni – Vineri
Beius – Dragoteni (16:00 – 6:43) – Luni – Vineri

Salonta – Beius – Stei (5:00 – 7:10), (13:00 – 15:10), (21:00 – 23:10) – Luni – Vineri
Stei – Beius – Salonta (7:10 – 9:16), (15:10 – 17:16), (23:10 – 1:16) – Luni – Vineri

Beius – Tinca – Oradea (7:02 – 9:48)
Oradea – Tinca – Beius (17:15 – 20:20)

Rosia – Beius (5:50 – 6:42), (7:00 – 7:52), (9:00 – 9:52), (13:00 – 13:52), (14:00 – 14:52), (17:00 – 17:52), (21:00 – 21:52) – Luni – Vineri
Rosia – Beius (14:00 – 14:52) – Sambata
Rosia – Beius (13:00 – 13:52) – Duminica

Beius – Rosia (8:00 – 8:47), (10:30 – 11:17), (13:00 – 13:47), (14:20 – 15:06), (16:00 – 16:47), (18:15 – 19:01), (23:30 – 0:17) – Luni – Vineri
Beius – Rosia (15:00 – 15:47) – Sambata, Duminica

Oradea – Beius – Rosia (17:00 – 19:42) – Duminica
Rosia – Beius – Oradea (6:15 – 8:55) – Duminica

Transport Feroviar Beius

Prin Beius trece o linie de cale ferate care leaga Vascau de Holod, cu trecere prin Stei, Beius, Suplacu de Tinca. Pe aceasta linie trec trenuri ale operatorului feroviar SC Regional SRL sau Via Terra Spedition.

1 P 15102 Cl2 6:01 – 6:03 Holod – Beius – Vascau

2 P 15101 Cl2 7:37 – 7:39 Vascau – Beius – Holod

3 P 15104 Cl2 9:56 – 9:58 Holod – Beius – Vascau

4 P 15103 Cl2 11:42 – 11:44 Vascau – Beius – Holod

5 P 15106 Cl2 14:06 – 14:08 Holod – Beius – Vascau

6 P 15105 Cl2 15:37 – 15:39 Vascau – Beius – Holod

7 P 15108 Cl2 18:06 – 18:08 Holod – Beius – Vascau

8 P 15107 Cl2 19:37 – 19:39 Vascau – Beius – Holod

Transport Aerian Beius

Beiusul nu are aeroport, cel mai apropiat aeroport fiind la Oradea, aflat la 55 km de Beius.

Istorie Beius

ORAŞUL BEIUŞ ( trecut prezent, perspective)

via Beius.ro

Depresiunea Beiuşului, străbătută de Crişul Negru, adăposteşte multe aşezări dintre care cea mai importantă este oraşul Beiuş. Situat în sud-estul judeţului Bihor la 62 km de Oradea, la poalele Munţilor Apuseni, Beiuşul este unul din cele mai vechi oraşe ale judeţului.

Este înconjurat de lanţuri muntoase: la aproximativ 30 km spre est se ridică cele mai înalte creste ale Apusenilor, Munţii Bihorului cu vârful Cucurbăta Mare, spre sud şi vest la o distantă de aproximativ 8 km încep Munţii Codru-Moma, iar la nord Munţii Vlădeasa şi Pădurea Craiului. Oraşul este aşezat pe malul drept al Crişului Negru şi este străbătut de afluentul acestuia, Valea Nimăieşti, care împarte oraşul în două parţi.

Aşezarea in acest cadru natural precum şi faptul că se află la o răscruce de trasee turistice, conferă un pitoresc aparte acestui oraş. S-au descoperit unele urme străvechi de locuire din paleolitic, in toată Tara Beiuşului, în peşterile de la Chiscău, Valea Sighiştelului, Recaş, Meziad, Câmpani. Pe Piatra Petranilor şi la Meziad au fost găsite aşezări neolitice fortificate.

In Tara Beiuşului, încă din primele secole ale erei noastre existau sate ale căror locuitori se îndeletniceau cu agricultura. După retragerea stăpânirii romane din Dacia populaţia din Tara Beiuşului, organizata in obşti săteşti a continuat să practice agricultura, creşterea animatelor şi meşteşugurile. In a doua jumătate a mileniului I, dezvoltarea social-economică, apariţia relaţiilor de producţie feudale au determinat apariţia primelor formaţiuni politico-administrative pe acest teritoriu, reprezentate de cnezate şi voievodate. Keep reading →