Cetatea Ziridava, judetul Arad

Ziridava a fost o cetate dacica despre care insa nu se cunosc prea multe informatii,  dar se crede ca se afla pe teritoriul judetului Arad. Acest lucru se datoreaza faptului ca atunci cand a enumerat orasele ce formau Dacia, geograful Ptolomeu a afirmat despre aceasta in lucrarea sa “Geographia” ca este situata “in extremul vest al Daciei”.

Vasile Parvan, istoric, arheolog, epigrafist si eseist roman, a analizat in lucrarea sa, “Getica”, afirmatiile facute de Ptolomeu si a ajuns la concluzia ca locul despre care spunea acesta din urma ca se afla cetatea se identifica astazi cu localitatea Cenad, aflata pe malul stang al Muresului.

Pe de alta parte, la Cladova, tot in judetul Arad, au fost descoperite mai multe caramizi romane stampilate, chiar pe locul unde se presupune ca a fost inainte cetatea Ziridava. Mai mult, aici a fost descoperit si un inel sigilar.

Alte ipoteze sustinute de diversi autori afirma ca localizarea fostei cetati Ziridava se identifica astazi cu localitatea Pecica sau cu localitatea Zarand, ambele aflate in judetul Arad.

Gara Arad

Situata pe strada Piata Garii, nr. 2, Gara Arad este una dintre cele mai tranzitate gari din regiunea de vest a Romaniei, fiind totodata cea mai mare gara din judetul Arad.

In Gara Arad opereaza trenuri ale Cailor Ferate Romane, Regio-Trans, acestea transportand pasageri, iar pentru marfa opereaza mai ales firma Grup Feroviar Roman.

Deschisa in anul 1858, gara are 5 peroane si face legatura cu numeroase localitati din tara, dar si cu orase importante din afara, cum ar fi: Sofia, Venetia, Munchen, Viena, Budapesta, in fiecare zi circuland pe aici cel putin 100 de trenuri.

Un loc important pentru aradeni il reprezinta chiar cladirea Statiei CFR Arad, fiind considerata de acestia un simbol. Cladirea a fost construita intre 1909-1912 dupa planurile arhitectului Pfaff Fernc si a fost inaugurata la 1 februarie 1912.

gara arad

Peron Gara Arad

peron gara arad

peron gara arad 2

Statiunea Lipova

Statiunea este profilata in principal pe tratamentul afectiunilor cardiovasculare.

Clima: Situata in lunca Muresului, intre dealurile Lipovei si prelungirile muntilor Zarandului, la altitudinea de 138 m, statiunea are un climat continental moderat cu influente submediteraneene. Temperatura medie a lunii iulie este de 21 de grade celsius, iar cea a lunii ianuarie de -2 grade celcius; nebulozitate redusa. Precipitatiile medii anuale ating 623 mm. Lipova este ferita de curentii puternici de aer.

Factori natrurali terapeutici: Ape minerale carbogazoase, feruginoase, biocarbonate, calcice, sodice, magneziene, hipotone, cu o mineralizare totala de 0,57-5,52 g/l. bioclimat sedativ de crutare.

Indicatii terapeutice

  • afectiuni ale aparatului cardiovascular (stari dupa infarct miocardic in perioada de dupa convalescenta), hipertensiune arteriala, arteriopatii periferice cu tulburari trofice discrete, varice stadii I si II);
  • afectiuni ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, tulburari functionale ale intestinului gros, colite cronice in forme usoare);
  • afectiuni hepato-biliare (dischinezia biliara, colecista cronica, pancreatita cronica);
  • afectiuni ale cailor respiratorii (predispozitii pentru afectiuni pulmonare microbiene sau virotice, nevroze respiratorii);
  • afectiuni asociate (nevroza astenica, afectiuni ale rinichiului si cailor urinare, afectiuni ginecologice, afectiuni profesionale).

Informatii utile

  • Statiune de interes general aflata la 2,5 km de orasul Lipova si 33 km de Arad.
  • Cai de acces: feroviare, gara Radna pe linia Bucuresti-Arad sau pe linia Timisoara-Radna si apoi cu autobuzul pana in statiune; rutiere: DN7 de la Arad sau de la Deva pana la Lipova, cu derivatie spre statiune, precum si DJ 691 Timisoara-Lipova.

Obiective turistice in statiune si in imprejurimi

  • Muzeul Orășenesc Lipova înființat în 1952 și adăpostit în Castelul Misici, construit în secolul al XIX-lea. Alături de numeroasele obiecte de artă feudală și de o colecție de cărți romanești vechi, muzeul cuprinde și colecțiile de artă ale Eleonorei Costescu și ale lui Vasile Varga.
  • Biserica Ortodoxă “Adormirea Maicii Domnului”, la a cărei ridicare a contribuit, potrivit tradiției, și domnul Țării Românești, Basarab I
  • La Ruga, monument de piatră și marmură ridicat în anul 1933. Amintește de mișcările populare din anul 1744, îndreptate împotriva unirii cu Roma și împotriva stăpânirii habsburgice
  • Vechea școală românească, construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea; cuprinde elemente de stil baroc
  • Bazarul turcesc datează din perioada celei de a doua stăpâniri otomane și impresionează prin dimensiuni. Fațada cuprinde 8 pilaștri cilindrici legați între ei prin arcade, ce străjuiesc un larg pasaj comercial. Central, construcția este dominată de un frontispiciu triunghiular.
  • Mănăstirea și biserica de pelerinaj “Maria Radna” a fost ridicată în mai multe etape. Începuturile acestui sfînt lăcaș se leagă de ordinul călugărilor romano-catolici franciscani, care au întemeiat-o în jurul anului 1551. Biserica, începută în anul 1756 și finalizată 26 de ani mai târziu, se remarcă prin altarul de marmură de Carrara pe care este așezată icoana Sf.Maria. În spatele acesteia poate fi admirată lucrarea lui I.Roskovics, Buna Vestire.
  • Cimitirul Eroilor.
  • Monumentul Eroilor Români și Francezi din Războiul pentru Reîntregire. Monument din 1921 situat la câțiva kilometri la răsărit de Radna, la șoseaua spre Deva, restaurat în vara 2008.
  • Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Opera comemorativă este amplasată în incinta UM 01191, fiind dezvelită la 7 octombrie 1990. Autorul acesteia este Groza Alionti. Pe un postament din beton, realizat în două trepte, s-a montat o placă din marmură albă, care are următoarea inscripție: “Glorie Eterna Eroilor / Detasamentul Paulis / Septembrie 1944”.
  • Cetatea Șoimoș (magh. Solymos, germ. Schoimosch), atestată documentar pentru prima dată în anul 1278, a fost ridicată în centrul unui cnezat românesc cu scop de apărare contra invaziilor tătare. Înspre finele primei jumătăți a secolului al XIV-lea a fost reconstruită de Iancu de Hunedoara. Elementele renascentiste aparțin secolui următor când, vremelnic, cetatea a devenit reședința principelui Transilvaniei.
  • Biserica “Buna Vestire”, ridicată în secolul al XVIII-lea; pictura murală a fost realizată de către Nicolae Popescu;

Obiective Turistice Sebis

  • Castelul din secolul al XIX-lea;
  • Casa Waldstein, în localul căreia se află azi biblioteca oraşului;
  • Rezervaţia naturală Dealul Pleşa Sebişului.

Sebisul este de asemenea punct de plecare pentru cei care vor sa ajunga in statiunea Moneasa sau sa calatoreasca in muntii Codru-Moma.

Cand voi reusi sa trec prin Sebis promit sa fac cateva poze 🙂

Cazare Sebis

In Sebis exista 2 unitati de cazare pentru cei care vor sa isi petreaca ceva timp in localitate,

Pensiunea Turistica Urbana Onix Sebis

hotel onix

Strada Republicii, nr. 81

12 camere cu 26 de locuri

2 stele

Telefon: 0257-310701 / 0742-439942

Pensiunea Turistica Ladyna Sebis

poza de la CazareArad.ro

Strada Crisului, nr. 32

8 camere cu 17 locuri de cazare

3 stele

Telefon: 0257-310.427

Poze Sebis

Poze din localitatea Sebis, judetul Arad.

[nggallery id=19]

Transport Sebis

Prin Sebis trec drumurile judetene DJ793 care face legatura intre Buteni si Beliu si DJ792B care face legatura intre Barsa si Moneasa. Prin apropiere trece drumul national DN79A.

Transport Rutier Sebis

Curse regulate de autobuz care trec prin localitatea Sebis, judetul Arad.

Beliu – Sebis (08:00 – 08:48) – doar Joi
Sebis – Beliu (13:00 – 13:48) – doar Joi

Cuied – Sebis (06:30 – 06:57) – Luni – Vineri, (12:35 – 13:02) – Joi, (14:45 – 15:12) – Luni – Vineri
Sebis – Cuied (12:00 – 12:27) – Joi, (14:15 – 14:42) – Luni – Vineri, (16:45 – 17:12) – Luni – Vineri

Sebis – Barsa – Ineu (05:30 – 06:10), (07:00 – 07:40), (15:40 – 16:20) – Luni – Vineri
Ineu – Barsa – Sebis (06:15 – 06:55), (14:10 – 14:50), (16:25 – 17:05) – Luni – Vineri

Selistea – Sebis (5:45 – 6:24), (7:15 – 7:54), (15:00 – 15:39), (17:45 – 18:24) – Luni – Vineri, (11:45 – 12:24) – Joi
Sebis – Selistea (6:30 – 7:09) (14:15 – 14:54), (16:30 – 17:09), (19:00 – 19:39) – Luni – Vineri, (11:00 – 11:39) – Joi

Sebis – Moneasa (5:15 – 5:52) (7:45 – 8:22), (14:15 – 14:52), (22:30 – 23:07) – Luni – Duminica, (12:00 – 12:37) – Joi
Moneasa – Sebis (6:40 – 7:17) (8:45 – 9:22), (14:55 – 15:32), (19:30 – 20:07) – Luni – Duminica, (12:40 – 13:17) – Joi

Sebis – Salajeni (5:50 – 6:10), (14:15 – 14:35), (16:55 – 17:15) – Luni – Vineri, (11:00 – 11:20) – Joi
Salajeni – Sebis (6:15 – 6:35), (14:35 – 14:55), (17:25 – 17:45) – Luni – Vineri, (11:25 – 11:45) – Joi

Sebis – Chisindia (6:50 – 7:15), (12:00 – 12:25) – Luni – Vineri, (16:30 – 16:55) – Joi
Chisindia – Sebis (6:00 – 6:25), (7:15 – 7:40) – Luni – Vineri, (12:35 – 13:00) – Joi

Sebis – Paiuseni (14:15 – 15:08), (16:45 – 17:38) – Luni – Vineri
Paiuseni – Sebis (7:00 – 7:53), (15:10 – 16:00) – Luni – Vineri

Sebis – Susani (14:15 – 14:47), (16:50 – 17:22) – Luni – Vineri, (6:30 – 7:02) – Joi
Susani – Sebis (7:10 – 7:42), (14:50 – 15:22) – Luni – Vineri, (5:50 – 6:22) – Joi

Sebis – Paulian – Berindia (7:15 – 7:35), (11:30 – 11:50) – Joi
Berindia – Paulian – Sebis (8:00 – 8:20), (12:30 – 12:50) – Joi

Moneasa – Sebis – Arad (5:00 – 7:36) – Luni – Sambata
Arad – Sebis – Moneasa (11:45 – 14:42) – Luni – Sambata

Sebis – Gurahont (7:00 – 7:33), (16:15 – 16:48) – Luni – Vineri
Gurahont – Sebis (6:15 – 6:48), (14:45 – 15:18) – Luni – Vineri

Moneasa – Sebis – Cil (6:30 – 6:57), (13:30 – 14:44) – Luni – Vineri
Cil – Sebis – Moneasa (7:30 – 12:00), (14:50 – 16:00) – Luni – Vineri

Sebis – Carand – Beliu (5:00 – 5:51) – Luni – Vineri
Beliu – Carand – Sebis (16:45 – 17:46) – Luni – Vineri

Sebis – Neagra (6:40 – 7:05), (15:00 – 15:25) – Luni – Vineri, (11:50 – 12:15) – Joi
Neagra – Sebis (7:10 – 7:35), (15:30 – 15:55) – Luni – Vineri, (12:20 – 12:45) – Joi

Transport Feroviar Sebis

Localitatea Sebis dispune de o statie de cale ferata pe magistrala 317 intre Arad, Santana si Brad. Pe aceasta sectie circula trenuri ale CFR Calatori.

Trenuri Sebis

P 3120 4:02 3:31 Gurahont — 4:03 Sebis — 4:39 Ineu — 5:35 Sintana — 6:10 Arad

P 3122 7:11 4:57 Brad — 6:40 Gurahont — 7:21 Sebis — 7:56 Ineu — 8:55 Sintana — 9:29 Arad

P 3123 7:16 5:18 Arad — 5:51 Sintana — 6:43 Ineu — 7:17 Sebis — 7:51 Gurahont — 9:34 Brad

P 3125 10:25 8:06 Arad — 8:51 Sintana — 9:48 Ineu — 10:26 Sebis — 11:01 Gurahont

P 3126 13:59 13:30 Gurahont — 14:00 Sebis — 14:33 Ineu — 15:23 Sintana — 15:57 Arad

P 3128 14:40 14:10 Gurahont — 14:40 Sebis Restricţii (Luni – Vineri)

P 3127 14:50 14:50 Sebis — 15:23 Gurahont Restricţii (Luni – Vineri)

P 3132 16:17 14:00 Brad — 15:44 Gurahont — 16:18 Sebis — 17:02 Ineu — 17:55 Sintana — 18:31 Arad

P 3129 17:03 14:51 Arad — 15:25 Sintana — 16:14 Ineu — 17:04 Sebis — 17:40 Gurahont — 19:17 Brad

P 3134 18:05 16:00 Brad — 17:37 Gurahont — 18:15 Sebis — 18:52 Ineu — 19:46 Sintana — 20:23 Arad

P 3131 18:10 16:01 Arad — 16:35 Sintana — 17:37 Ineu — 18:11 Sebis — 18:52 Gurahont — 20:48 Brad

P 3133 22:07 19:52 Arad — 20:30 Sintana — 21:32 Ineu — 22:08 Sebis — 22:39 Gurahont

Transport aerian Sebis

In Sebis nu exista aeroport, cel mai apropiat aeroport aflandu-se la 90 de Sebis in Arad.

Prezentare Sebis

sebis centru

Sebiş (în maghiară Borossebes) este un oraş în judeţul Arad, Crişana, România. Are o populaţie de 6.327 locuitori. Este situat pe cursul mijlociu al Crişului Alb, la o distanţă de 82 km faţă de municipiul Arad, oraşul Sebiş este unul dintre cele mai importante centre urbane de pe Valea Crişului Alb, având în componenţă localităţile rurale Donceni, Prunişor şi Sălăjeni teritoriul administrativ ocupă 65,94 km2.

harta orasului sebis

Oraşul se află amplasat în partea de nord-est a judetului in depresiunea Buteni – Bocsig, la zona de contact cu dealurile Ciuntesti – Crocna, dealuri ce delimiteaza aceasta depresiune in partea ei nordica, avand o altitudine ce variaza intre 350 si 200 m.

Orasul Sebis beneficiaza de o buna amenajare urbanistica a teritoriului, inceputa dupa anul 1918 si continuata pana in prezent.

Orasul Sebis constituie principala poarta de intrare in muntii Apuseni, fiind strabatut de drumul Arad – Brad – Deva, cu ramificatie spre Oradea. Este despartit de apele Vaii Dezna in doua cartiere. Pe malul drept Cartierul Vechi, pe malul stang Cartierul Nou, iar in directia Nord-Est, pe malul drept al Vaii Dezna se afla Cartierul Prajesti, care pana in 1968 era sat component. Keep reading →

Harta Sebis

Harta orasului Sebis din judetul Arad cu populaţie de 6.327 locuitori, situat pe cursul mijlociu al Crişului Alb, la o distanţă de 82 km faţă de municipiul Arad, unul dintre cele mai importante centre urbane de pe Valea Crişului Alb, având în componenţă localităţile rurale Donceni, Prunişor şi Sălăjeni cu teritoriul administrativ de 65,94 km2.

Poze Arad

Poze din municipiul Arad

[nggallery id=”3″]