Valea Sighistelului

Valea Sighistelului

Undeva uitata, intr-o zona de munte, putem gasi o vale care ne aduce mai aproape de natura: valea Sighistelului. Dupa cum v-ati dat seama pana acum, Sighistelul e raul care trece prin zona, un rau care formeaza niste chei interesante de luat la picior. Chiar si in mijloc de vara, apa este rece ca gheata, deci daca aveti nevoie sa va racoriti, stiti unde puteti sa o faceti.

Poiana Sighistelului este un loc excelent pentru mers cu cortul sau cu rulota, fiind un loc foarte bun de campare mai ales in aceasta perioada. Stiu asta, pentru ca am fost acolo recent alaturi de cei de la Infobest, dar si de multi alti oameni, pentru TOR – editia 2016. Iar daca tot am ajuns acolo (nu din postura de concurent), am zis ca de ce sa nu ma plimb eu putin prin zona, sa explorez.

Marea mea problema a fost insa lipsa acuta de incaltaminte de urcare. Iar din aceasta cauza, am preferat sa merg in slapi, prin apa rece ca gheata. Credeti-ma, ca dupa o zi cu temperaturi de peste 30 de grade, apa rece de rau e senzationala.

Pornind dinspre Poiana am mers pe malul raului undeva la 4 km, iar pe parcurs am dat de 4 pesteri mai importante din zona: Dracoaia, Pisolca, Magura si Coliboaia, pesteri cunoscute in zona pentru populatia de lilieci. Magura din ceea ce stiu e inchisa, fiind o zona in conservare, dar celelalte trei pesteri se pot vizita in anumite perioade din an. August e una din acele luni 🙂

Daca ajungeti insa in zona nu trebuie sa ramaneti pe traseul usor pe malul raului, pentru ca aveti locuri in care puteti urca si admira un peisaj de exceptie. Iar daca incumetati la un traseu mai lung, puteti trece muntele ca sa ajungeti la pestera Ursilor.

In rest, zona e intesata cu mure si zmeura, iar acum e sezonul pentru a va putea infrupta din aceste delicii.

Valea Sighistelului e o zona mai retrasa in general, cu destul de putini turisti, asa ca e o locatie foarte buna daca vreti sa scapati de aglomeratia orasului si sa va bucurati de natura si racoare.

Drumul pana la Sighistel

Pana la Sighistel puteti sa ajungeti pe trei drumuri, depinde de unde veniti din tara.

  1. Daca veniti dinspre Oradea, mergeti pe DN76 pana la Stei, iar de acolo faceti stanga pe DN75 pana ajungeti la localitatea Cimpani, satul FInate. Acolo veti avea la un moment dat o intersectie catre stanga care arata “Sighistel 2 km”. Mergeti, intrati in sat si urmati drumul pana in poiana. Drumul Oradea-Beius nu e neaparat in cea mai buna stare, dar e mai bun decat a doua varianta.
  2. Daca veniti dinspre Deva-Arad-Timisoara, varianta optima e sa mergeti pe DN76 pana la Varfurile, iar de acolo sa va continuati drumul pana la Stei. Trebuie insa sa stiti ca drumul de la Varfurile la Stei este plin de semafoare si cratere, deci pregatiti-va pentru un drum mai lung.
  3. Varianta 3 e pentru cei care vin dinspre Cluj-Turda. Urmati drumul de la Turda spre Campeni, Albac, Arieseni, Cimpani. Drumul e intr-o stare decenta, deci nu va faceti griji, nu va rupeti masina in el.

Cazare la Sighistel

Daca nu doriti sa mergeti cu cortul sau cu casa mobila la Sighistel, puteti oricand sa va cazati in zona. Cazare veti gasi in Cimpani, undeva la 3 km distanta de Poiana. Preturile nu sunt foarte mari, fiind undeva intre 80 si 120 de lei pe noapte.

La final, o mentiune. Incercati sa adunati dupa voi atunci cand mergeti pe munte, mai ales ca aici e o rezervatie naturala. In rest, bucurati-va de natura si de racoarea muntelui. Iar daca vreti sa vedeti cum arata, uitati aici cateva poze:

Sau daca vreti sa vedeti cateva slow-motion-uri de acolo, iata aici doua videouri care v-ar interesa:

Zalau, judetul Salaj

Resedinta judetului Salaj, orasul Zalau se afla in nord-vestul Romaniei si are o populatie de 53.308 de locuitori conform recensamantului realizat in anul 2011.

Zalau

In urma cercetarilor arheologice s-a ajuns la concluzia ca municipiul Zalau a fost locuit inca de acum 6500 de ani, din perioada neoliticului. Orasul a fost atestat documentar pentru prima data in Gesta Hungarorum ce a aparut in anul 1200. Potrivit acestuia Zalaul era o asezare inca din anul 900. Pana in anul 1542 cand a inceput sa apartina Transilvaniei, orasul s-a aflat sub administratia episcopatului catolic de Oradea.

Zalaul de meses

Zalaul a devenit la 1 august 1473 oras targ, fiind astfel scos de sub dominatia comitatului si primind dreptul la comert liber cu toata tara.

Prezentat in trecut sub numele de Ziloc, Zilah, Zila, Szilaj, Szilaju, Zilah si intr-un final Zalau, orasul a cunoscut o etapa importanta de dezvoltare in anul 1571 sub domnia lui Stefan Bathory si in anul 1600 sub domnia lui Mihai Viteazu, ca imediat dupa preluarea Transilvaniei de catre Imperiul Habsburgic sa treaca printr-un declin datorita importurilor.

Parcul de marmura Zalau

Resedinta judetului Salaj in perioada interbelica, Zalaul a devenit in anul 1979 municipiu, fiind in prezent un important centru industrial al judetului.

In secolul XX a inceput industrializarea orasului prin exploatarea carierei de piatra rosie de pe Meses si dezvoltarea industriilor: metalurgica, constructiilor de masini, de prelucrare a lemnului si a cauciucului, alimentara, textila si a materialelor de constructii. Tot in aceasta perioada au aparut doua mori, fabrica de caramica si a fost introdus curentul electric.

Zalau

Cei pasionati de munte au posibilitatea de a pleca pe cele trei trasee montane existente in apropierea orasului Zalau: traseul “La ciresi” pe parcursul caruia pot fi admirate varfurile Magura Stanii, Cota 705, Mezesul, Manastirea, Osoiu Mic si Osoiu Mare, traseul “Cota 705” ce duce chiar pe Cota 705 si traseul “Izvorul Salamandrelor” unde pe vremuri puteau fi observate foarte multe salamandre.

Monument Zalau

Printre obiectivele turistice care mai pot fi vizitate in Zalau se numara:

– Muzeul Judetean de Istorie si Arta Zalau – a fost ridicat in anul 1951 si contine tezaure monetare alaturi de obiecte ce au apartinut daco-romanilor

muzeul de istorie si arta zalau

– Galeria de Arta Ioan Sima

– Catedrala ortodoxa “Sf. Vineri”

Catedrala Ortodoxa

– Biserica ortodoxa “Sf. Treime”

Biserica Sfanta Treime Zalau

– Biserica ortodoxa “Sf. Stefan”

Biserica ortodoxa Sfantul Stefan Zalau

Daca doriti sa vizitati orasul Zalau si nu aveti unde sa stati, las aici un link cu hoteluri Zalau.

Calinesti Oas, judetul Satu Mare

Calinesti Oas este o comuna din judetul Satu-Mare, aflata in Depresiunea Tarii Oasului, la o distanta de 45 km de Satu-Mare, 15 km de Negresti Oas si 60 km de Baia Mare.

Cu o populatie de 4.887 de locuitori, comuna are o suprafata de 4.188 ha, cuprinzand satele: Calinesti Oas, Lechinta, Coca si Pasunea Mare. Ca vecini ale acestei comune sunt intalnite localitatile: Gherta Mica, Prilog Vii si Livada, Boinesti si Turulung.

Vasile Parvan care a realizat mai multe cercetari stiintifice in domeniul arheologiei a mentionat ca localitatea Calinesti Oas exista inca din neolitic.

Localitatea a fost mentionata documentar pentru prima data in anul 1490, iar niste cercetari au scos la iveala marfuri din zona Calinesti Oas apartinand paleoliticului superior care indicau prezenta unei comunitati in aceasta zona in aceasta perioada. Cercetarile arheologice au mai dus la descoperirea unei vetre de foc, a unui topor apartinand neoliticului, precum si a unor obiecte ce datau din epoca bronzului si a fierului, printre care se numara si cetatea situata pe dealul Hurca, a carei vechime este de 2800 de ani inainte de Hr.

lac calinesti oas

Dupa anul 1999 comuna a inceput sa se dezvolte mai intens, in special datorita tinerilor care obtinusera venituri in strainatate.

Tot in anul 1999 a fost descoperita cetatea de pe dealul Hurca, ea fiind cel mai probabil distrusa in urma unui incediu, asa cum a aratat stratul de cenusa ce a fost gasit in zona.

Din punct de vedere economic, principalele activitati ale localnicilor din Calinesti Oas sunt agricultura si cresterea animalelor, insa exista si activitati in domeniul alimentatiei publice si al comertului.

Cei care merg la Calinesti Oas pot vizita Lacul Calinesti Oas ce se intinde pe o suprafata de 340 de hectare si muzeul Casa Taraneasca.

La Calinesti Oas se poate ajunge pe drumul national DN19.

Marghita, judetul Bihor

Marghita se afla in judetul Bihor din Transilvania, la 56 km in partea de nord-est fata de Oradea. Conform recensamantului realizat in anul 2002, orasul Marghita avea o populatie de 17.291 de locuitori.

Cercetarile arheologice au scos la iveala obiecte si dovezi din aceasta zona din epoca de piatra, bronz si fier. Dupa anul 1000 zona de aici a ajuns sub stapanire maghiara.

Exista o legenda potrivit careia in jurul anului 1200 pe acest teritoriu s-au pus bazele unei asezari ce a fost mai apoi distrusa in timpul invaziei tatarilor din anul 1241. Dupa trecerea invaziei oamenii care au scapat cu viata si-au refacut casele si au inceput sa se ocupe cu agricultura si pastoritul, documentele mentionand astfel aceasta asezare sub trei denumiri: “Marghiureta”, “Margitfalva” si “Marghita”, datorita campurilor pline de margarete. Exista si alte doua legende in legatura cu provenienta numelui localitatii, una dintre ele sustinand ca se datoreaza fiicei unui rege maghiar, pe nume Margit, iar alta ca se trage de la o biserica ce ar fi existat in zona cu hramul Sfintei Margareta.

marghita

Orasul Marghita a fost mentionat documentar pentru prima data in anul 1216, iar acordul primit in anul 1376 de a tine targuri i-a permis sa se dezvolte din punct de vedere economic. Odata cu revolutia din anul 1848 in Marghita au avut loc importante transformari atat in domeniul economic, cat si in viata sociala. A crescut astfel numarul manufacturilor, s-a diversificat productia, s-a dezvoltat agricultura si au aparut primele relatii de productie capitaliste. Tot in aceasta perioada munca din domeniul agricol era organizata pe ferme si se utilizau masini agricole pentru efectuarea anumitor lucrari.

gara marghita

Odata cu Unirea de la 1 decembrie 1918, Marghita a inceput sa faca parte din Romania Mare, tot in aceasta perioada dezvoltandu-se mestesugurile si facandu-si aparitia ateliere de cizmarie, croitorie, tamplarie, ceramica etc. Intre 1918 si 1940 localitatea s-a consolidat ca centru comercial si de productie, fiind cunoscuta in special pentru targurile ce se tineau aici in fiecare saptamana.

marghita intrare

Dupa ce in 1947 orasul resimte in mod dureros regimului comunist, apar intre 1949-1960 primele intreprinderi, constructii metalice, incaltaminte, morarit etc, iar dupa 1989 a inceput procesul de privatizare a intreprinderilor.

Unul dintre cele mai importante puncte pentru turism din oras il reprezinta strandul termal cu apa geotermala. De asemenea in intregul municipiu se afla ape termale cu potential turistic ridicat. La o distanta de 30 km de oras se afla Muntii Plopis unde este localitatea Padurea Neagra cu peisaje deosebite si izvoare de apa minerala.

strand marghita

lacul garii marghita

Cei care aleg sa mearga in Marghita pot vedea si doua cladiri istorice importante, respectiv Castelul Csaky si Casa de Cultura.

marghita

Bixad, judetul Satu Mare

Comuna Bixad se afla in Depresiunea Oasului, judetul Satu Mare, are o populatie de 7588 locuitori si are in componenta 3 localitati: Bixad, Trip si Boinesti.

Situata la doar 55 km de resedinta judetului, Satu Mare, localitatea este strabatuta de drumul national DN19 si de drumul judetean 109K.

Localitatea Bixad a fost atestata documentar in 1478, in actele economice ale mosiilor lui Gheorghe Rakoczi I, unde era mentionata ca o asezare ce cuprindea 200 de case si care era locuita de aproximativ 1000 de oameni. Desi a fost mentionata documentar abia in secolul al XV-lea, cercetarile arheologice au scos la iveala obiecte ceramice ce dateaza din secolele III-IV, descoperite pe locul in care se afla vechea asezare dacica de la Belavara-Boinesti.

In secolul al XIX-lea comuna Bixad era renumita in intreaga tara ca centru al turismului balnear prin baile curative de aici si prin apa minerala imbuteliata ce a fost comercializata atat in tara cat si in afara acesteia.

Un alt rol important pentru localitate l-a avut calea ferata care a fost finalizata in anul 1906 si care stabilea legatura dintre Oas si Satu Mare.

In secolul XX baile de aici au fost desfiintate odata cu deportarea comunitatii evreiesti din localitate, iar in zilele noastre functioneaza in locul lor un centru pneumofiziologic.

Din punct de vedere economic principalele activitati cu care se ocupa locuitorii din Bixad sunt agricultura si activitatile industriale. Ca activitati agricole se remarca cresterea animalelor, in special a ovinelor, bovinelor, porcinelor, si pomicultura, cultivandu-se mai ales prunul, marul, visinul, gutuiul etc. Principala activitate industriala este exploatarea si prelucrarea lemnului.

bixad, judetul satu mare

Cea mai importanta atractie turistica a localitatii Bixad este reprezentata de Manastirea de la Bixad, care exista din anul 1614. In anul 1701 dupa uciderea ctitorului sau, arhimandritul grec Isaia, manastirea a fost jefuita si incendiata. Mai apoi, in anul 1769, a fost construita actuala biserica care reprezinta cel mai important punct de pelerinaj din judetul Satu Mare, in special prin prezenta icoanei facatoare de minuni care atrage numerosi credinciosi.

manastirea bixad

manastirea bixad 2

manastirea bixad 3

manastirea bixad 4

Baile Felix, judetul Bihor

Statiunea Baile Felix se afla in judetul Bihor, in campia de Vest a Romaniei – campia Crisurilor, la o altitudine de 150 de metri, fiind o foarte cunoscuta statiune balneara din Romania. Apele geo-termale de la Baile Felix atrag anul sute de mii de turisti, acestea avand proprietati curative si namoluri cu proprietati sapropelice.

baile felix

Baile Felix sunt renumite pentru centrele de tratament pe care le detin, precum sali de gimnastica, bazine de inot in aer liber si acoperite, sali de kinetoterapie, electroterapie si hidroterapie. Apele termale de la Baile Felix sunt folosite pentru tratarea unor afectiuni ca:

– poliartrita reumatoida
– spondiloza anchilozanta
– spondiloza cervicala, dorsala si lombara
– poliartroza
– reumatism abarticular
– afectiuni post-traumatice
– afectiuni neurologice periferice si centrale
– afectiuni ginecologice
– boli de nutritie si metabolism, boli endocrine

La Baile Felix puteti ajunge de la Oradea mergand pe E66 spre Deva cu masina sau cu trenul pe ruta Oradea – Cordau – Holod, avand la dispozitie 6 trenuri in fiecare zi.

Poze cu strandurile din statiunea Baile Felix

strand baile felix

baile felix 2

topogan baile felix

baile felix hotel appolo

cartier verdi baile felix

baile felix de sus

Stana de Vale, judetul Bihor

Stana de Vale se afla in Muntii Vladeasa din judetul Bihor, la o altitudine de 1102 m si reprezinta centrul precipitatiilor din Romania.

Clima de aici este conditionata de pozitionarea geografica a zonei in care se afla, fiind caracterizta printr-un aer oceanic umed si rece. Datorita faptului ca se afla intr-o depresiune, Stana de Vale are ierni cu zapada chiar si de peste 2 m care dureaza pana in luna aprilie, fapt ce face din statiune un loc bun pentru practicarea sporturilor de iarna. Stana de Vale dispune de partie de schi si sanie de peste 800 m lungime, care este dotata cu instalatii de urcare pe cablu.

Din punct de vedere al florei se intalnesc: tufe de ienupar, smardar, scoruls, colilia, negara, afine, coacaze, licheni roz sau albiciosi (in locurile pietroase), molid si pin (in padurile de rasinoase), fag, carpen, frasin, artar, tei, castan salbatic (in padurile de foioase.

Fauna este formata din: cerb, ras, veverita, mistret, uliu, soim, cocos de munte, buha, pasari ca sitarul, mierla, cucul, fluturasul de stanca, iar in apele raurilor: pastrav, crap, stiuca, mreana, clean.

Statiune de odihna si tratament, atrage numerosi turisti in fiecare an datorita apelor oligominerale si feruginoase, bioclimatului tonic cu o presiune atmosferica redusa, ionizare crescuta a aerului si radiatie solara intensa. Aici se trateaza afectiuni endocrine, nevroza astenica si afectiunile cailor respiratorii.

Obiective turistice:

–          Izvorul Minunilor

–          Cascada Iodolina

–          Pestera Ursilor si Pestera Meziad

–          Boga, Padis, Cetatile Ponorului

–          Valea Iadului si Pestera cu apa

Accesul auto in statiune se face pe drumul national dintre Oradea si Deva ce trece prin Beius.

stana de vale

stana de vale 2

stana de vale 3

stana de vale 4

Cetatea Ziridava, judetul Arad

Ziridava a fost o cetate dacica despre care insa nu se cunosc prea multe informatii,  dar se crede ca se afla pe teritoriul judetului Arad. Acest lucru se datoreaza faptului ca atunci cand a enumerat orasele ce formau Dacia, geograful Ptolomeu a afirmat despre aceasta in lucrarea sa “Geographia” ca este situata “in extremul vest al Daciei”.

Vasile Parvan, istoric, arheolog, epigrafist si eseist roman, a analizat in lucrarea sa, “Getica”, afirmatiile facute de Ptolomeu si a ajuns la concluzia ca locul despre care spunea acesta din urma ca se afla cetatea se identifica astazi cu localitatea Cenad, aflata pe malul stang al Muresului.

Pe de alta parte, la Cladova, tot in judetul Arad, au fost descoperite mai multe caramizi romane stampilate, chiar pe locul unde se presupune ca a fost inainte cetatea Ziridava. Mai mult, aici a fost descoperit si un inel sigilar.

Alte ipoteze sustinute de diversi autori afirma ca localizarea fostei cetati Ziridava se identifica astazi cu localitatea Pecica sau cu localitatea Zarand, ambele aflate in judetul Arad.

Gara Arad

Situata pe strada Piata Garii, nr. 2, Gara Arad este una dintre cele mai tranzitate gari din regiunea de vest a Romaniei, fiind totodata cea mai mare gara din judetul Arad.

In Gara Arad opereaza trenuri ale Cailor Ferate Romane, Regio-Trans, acestea transportand pasageri, iar pentru marfa opereaza mai ales firma Grup Feroviar Roman.

Deschisa in anul 1858, gara are 5 peroane si face legatura cu numeroase localitati din tara, dar si cu orase importante din afara, cum ar fi: Sofia, Venetia, Munchen, Viena, Budapesta, in fiecare zi circuland pe aici cel putin 100 de trenuri.

Un loc important pentru aradeni il reprezinta chiar cladirea Statiei CFR Arad, fiind considerata de acestia un simbol. Cladirea a fost construita intre 1909-1912 dupa planurile arhitectului Pfaff Fernc si a fost inaugurata la 1 februarie 1912.

gara arad

Peron Gara Arad

peron gara arad

peron gara arad 2

Lacurile cu nuferi – Baile Felix

Aflate la 8 km de Oradea, in centrul statiunii Baile Felix, lacurile alimentate cu ape termale ofera un peisaj viu colorat, care-ti incanta privirea.

Locul cel mai vizitat de cei care aleg Baile Felix ca destinatie de vacant, aceste lacuri sunt o rezervatie natural ace ocroteste 3 specii rare: Nymphaea Lotus Thermalis, pestele Rosioara lui Racovita si melcul Melanopsis Parreyssi.

lacul cu nuferi baile felix

In aceste lacuri gasesti impreuna lotusul si nufarul alb, intre ele existant un mix interesant “roz-alb”, lotusul avand flori roz ce tin doar cateva zile, fiind apoi inlocuite de o capsula lemnoasa cu seminte, dar si numerose broaste testoase si pesti exotici ce supravietuiesc doar in aceste lacuri.

Momentul cel mai bun de vizitat aceste lacuri este perioada iunie – august cand lotusii infloresc, totodata fiind si perioada maxima atinsa de nuferi (acestia infloresc pe parcursul intregului an).

lacul cu nuferi felix