Cetatea Arcidava, judetul Caras-Severin

Arcidava este o fosta cetate dacica si castru roman, situata pe vechiul drum dintre Lederata si Tibiscum, Arcidava se afla in satul Varadia, aproape de Oravita, in judetul Caras-Severin.

Cetatea, construita din piatra si cu o suprafata de 2,6 ha, a fost mentionata de catre Ptolomeu sub numele de Argidava, in timp ce in Tabula Pentingeria (“veche harta romana din secolul II-III pe care sunt aratate drumurile principale ale Imperiului Roman”) apare cu numele Arcidaba.

O alta denumire pe care a avut-o cetatea a fost Recidiva, pe vremea imparatului Iustinian (527-565).

In timp ce s-au facut sapaturi la castrul roman Arcidava, au fost gasite 26 de monede romane.

arcidava

Statiunea Muntele Mic, judetul Caras-Severin

Muntele Mic este o statiune montana din Romania aflata in judetul Caras-Severin, la poalele Muntilor Tarcu, la o altitudine de 1525 m.

Este o statiune montana in care turistii vin fie pentru relaxare, aerul curat, privelistea pe care o ofera muntii din jur, flora si fauna, fie pentru activitatile fizice pe care le pot face.

Povestea statiunii a inceput secolul trecut, prin 1930, atunci cand in zona au aparut primele unitati de cazare care aveau un numar de peste 200 de locuri. Tot atunci a fost construita o centrala hidroelectrica ce avea rolul de a acoperi nevoile statiunii, precum si o conexiune la reteaua telefonica. Toate aceste lucruri au facut ca Muntele Mic sa fie considerat in urmatorul deceniu cea mai moderna statiune din tara.

Dupa razboi a inceput adevarata dezvoltare a statiunii si a infrastructurii acesteia. In zona au aparut noi facilitati de cazare cu o capacitate mare, fiind in directa legatura cu numarul de turisti ce veneau la Muntele Mic. In anul 1962 a fost dat in folosinta teleschiul, iar in 1976 a avut loc inaugurarea telescaunului ce face legatura cu Valea Craiului. Acesta din urma are cel mai lung traseu din tara, de 3492 m, si faciliteaza accesul in statiune in timpul iernii.

Accesul in Muntele Mic se face pe drumul judetean DJ608A pana in satul Borlova de unde se ajunge la statia telescaunului din Valea Craiului. Pe timp de vara se poate urca pe Muntele Mic pe drumul Valea Craiului-Muntele Mic, reabilitat in anul 2006.

Este o statiune montana potrivita pentru practicarea sporturilor de iarna, deoarece aici zapada tine si 180 de zile pe an, din noiembrie pana in mai. Partiile de aici sunt amenajate cu instalatii de cablu, nocturna si au diferite grade de dificultate:

–          Partia Borlova I si II – grad de dificultate mediu si o lungime de 1000 m fiecare

–          Partia sub Telescaun – grad de dificultate mediu si o lungime de 2500 m

–          Partia Nordica – grad de dificultate mediu si o lungime de 1200 m

–          Partia Valea Soarelui – grad de dificultate mediu si o lungime de 1400 m

–          Partia Maloasa – grad de dificultate usor si o lungime de 12 km.

muntele mic

schi muntele mic

muntele mic

Statiunea Semenic

Semenic este o statiune montana si totodata un parc national din Banat, Romania. Denumirea a fost primita de la floarea rara care se gaseste aici: floarea de Semenic (Helicrhysum arenarium).

Situata in Muntii Semenic din judetul Caras-Severin, la o altitudine de 1400 m, statiunea se afla la doar 36 km de orasul Resita. Este binecunoscut faptul ca, fata de alte statiuni montane din Romania, aici stratul de zapada ajunge la 2 m, motiv pentru care sezonul de schi tine pana in luna aprilie sau, in anumiti ani, pana in luna mai.

muntii semenic

Clima de aici este una blanda, cu temperaturi cuprinse intre 10⁰C si 25⁰C pe timpul verii, respectiv -25⁰C si 6⁰C iarna.

Pentru cei care doresc sa schieze exista 3 partii principale:

–          Debutantilor – cea mai usoara si cea mai scurta (200 m)

–          Goznuta I si II – fiecare dintre cele doua are 500 m; dificultatea este scazuta

–          Crucea Brazilor I si II – dificultate medie

Exista si o partie noua – Valiug – care se intinde pe o lungime de 6 km.

Aici exista numeroase oferte de cazare de 2** sau 3***, atat in statiune, cat si in orasele din apropierea acesteia.

Obiective turistice:

–          Colectia trofeelor de vanatoare

–          Biserica din secolul al XIX-lea

–          Satul de vacanta Garana – aici are loc in fiecare an Festivalul de Jazz

–          Orasul Resita

Rezervatii:

–          Rezervatia naturala “Cheile Nerei”

–          Rezervatia paleontologica de la Soceni

–          Punctul fosilifier de la Apadia

–          Punctul fosilifier de la Delinesti

–          Punctul fosilifier de la Tarnova

–          Punctul fosilifier de la Petrosnita

–          Punctul fosilifier de la Globu Craiovei

semenic sub zapada

semenic

Cheile Nerei – Beusnita

Cheile Nerei – Beusnita reprezinta o rezervatie naturala de tip mixt inclusa in Parcul National Cheile Nerei – Beusnita, situate in judetul Caras – Severin.

Cheile Nerei se intind de-a lungul raului Nera, intre fosta localitate miniera Sasca Montana si Sopotu Nou, pe o distanta de aproximativ 22 de km.

Peisajul de aici este unul minunat: apa Nerei si a afluentilor sai a format in roca calcaroasa lacuri, canioane, pesteri si cascade impresionante. Natura este plina de culori vii care-ti iau privirea, stanci greu accesibile si poteci turistice care te fac sa treci direct prin apa rece si involburata a Nerei.

Acesta este locul perfect daca esti un mare iubitor al naturii sau daca pur si simplu vrei sa admiri peisajul unic.

cheile nerei-beusnita

cheile beusnita

cheile nerei

Cheile Rudariei

In judetul Caras-Severin, in teritoriul comunei Eftimie Murgu, puteti gasi unul dintre parcurile spectaculoase ale Romaniei: Cheile Rudariei.

Aici veti gasi o rezervatie naturala care se intinde pe 250 de hectare, la o altitudine cuprinsa intre 350 si 900 de metri, strabatuta de raul Rudaria, care serpuieste de-a lungul muntilor Almajului si pe a carui curs puteti gasi o multime de mori vechi de apa.

Aria naturală reprezintă o zonă cu chei, abrupturi, stâncării, grohotișuri, cascade, văii; cu vegetație ierboasă de stâncărie, pajiști, tufărișuri și păduri.

Morile de apa din zona Rudariei sunt celebre in Romania, aici aflandu-se complexul mulinologic Rudaria cuprins din urmatoarele mori: Moara Măxinoanea, Moara Vămulea , Moara Hambaroane, Moara Popească, Moara Firizoane, Moara „Îndărătnica Nouă”, Moara „Îndărătnica Mică”, Moara Pațaoanea, Moara Trăiloanea, Moara Daciconea, Moara de la Tunel). Toate acestea sunt monumente istorice, alcatuite dintr-un ansamblu de mori de apa cu ciutura, construite din lemn la inceputul secolului trecut.

cheile rudariei

In cheile Rudariei poti ajunge prin: Reșița – Oravița – Bozovici, după care se intră pe drumul județean DJ571, până în satul Eftimie Murgu sau prin Moldova Nouă – Cărbunari – Dalboșeț – Eftimie Murgu (DJ571)

Caransebes

Caransebeș (în maghiară Karánsebes, în germană Karansebesch), este un municipiu în județul Caraș-Severin, Banat, România.

Populatia

Populația municipiului Caransebeș este de 28.301 locuitori, dintre care 92,13% sunt români (26.074 persoane), 2,14% ucraineni (608), 2,01% romi (569), 1,87% germani (530), 1,18% maghiari (336) și sub 1% alții. Din punct de vedere religios, 87,03% s-au declarat ortodocși, 4,86% romano-catolici, 4,18% baptiști, 2,24% penticostali și sub 1% fiecare pentru alte religii. (recensamant 2002)

Economie

Caransebeșul, una dintre cele mai vechi așezări din Banat, în secolul al XVI-lea, devenise unul dintre cele mai importante centre comerciale din regiune fiind favorizat de așezarea sa geografică la intersecția drumurilor comerciale ale Europei de sud-est și ale Europei Centrale.

Istoricul ungur Pesty Frigyes (născut la Timișoara) menționa că la 1449 Caransebeșul era cunoscut ca un oraș comercial de prim rang.

Activități economice intense sunt menționate în documente din secolul al XIX-lea. Astfel, în 1874, aici erau înregistrați 21 comercianți și 39 meseriași, existau muncitori în făbricuțele orașului sau în pădurile Comunității de Avere, iar cei mai mulți locuitori se îndeletniceau cu agricultura și creșterea animalelor. În 1875, este construită gara Caransebeș și depoul de locomotive. Sunt terminate liniile ferate spre Timișoara (1876) și Orșova (1878).

Între 1830 – 1831, la Caransebeș, peste râul Timiș, se realizează – folosind dimensiuni metalice fabricate în uzină (fier pudlat) – primul pod metalic în arc, cu calea jos, de către inginerul Carol Maderspach, unul dintre proprietarii Uzinei de metalice și de minerit din Rusca Montană. Keep reading →

Harta Caransebes

Harta Caransebes, judetul Caras-Severin fiind una dintre cele mai vechi așezări din Banat, în secolul al XVI-lea, devenise unul dintre cele mai importante centre comerciale din regiune fiind favorizat de așezarea sa geografică la intersecția drumurilor comerciale ale Europei de sud-est și ale Europei Centrale.

Gara Cavaran (Constantin Daicoviciu)

Gara Cavaran sau Constantin Daicoviciu se afla la limita superioara a judetului Caras Severin la o distanta de 15 km de nodul feroviar Caransebes in coridorul Timisoara – Lugoj – Caransebes – Craiova – Bucuresti.

Trenuri care trec prin Cavaran (Constantin Daicoviciu)

P 9578 22:45 Timisoara Nord — 0:19 Lugoj — 0:51 Cavaran — 1:10 Caransebes

P 9571 3:49 Caransebes — 4:07 Cavaran — 4:47 Lugoj — 6:14 Timisoara Nord

P 9193 1:15 Drobeta Turnu Severin — 1:45 Orsova — 2:14 Baile Herculane — 4:29 Caransebes — 4:47 Cavaran — 5:29 Lugoj — 7:02 Timisoara Nord Restricţii

P 9570 3:47 Timisoara Nord — 5:07 Lugoj — 5:39 Cavaran — 5:58 Caransebes

P 9573 7:44 Caransebes — 8:02 Cavaran — 8:46 Lugoj — 9:52 Timisoara Nord

P 9572 7:36 Timisoara Nord — 9:04 Lugoj — 9:36 Cavaran — 9:55 Caransebes

P 19213 13:21 Caransebes — 13:39 Cavaran — 14:35 Lugoj — 15:52 Timisoara Nord

P 9196 12:59 Timisoara Nord — 14:10 Lugoj — 14:34 Cavaran — 14:51 Caransebes — 16:59 Baile Herculane — 17:28 Orsova — 18:05 Drobeta Turnu Severin

P 19214 14:18 Timisoara Nord — 15:35 Lugoj — 16:07 Cavaran — 16:35 Caransebes — 19:08 Baile Herculane — 19:39 Orsova — 20:26 Drobeta Turnu Severin Restricţii

P 9553 13:02 Orsova — 13:28 Baile Herculane — 15:55 Caransebes — 16:17 Cavaran — 17:06 Lugoj — 18:20 Timisoara Nord

P 9574 16:06 Timisoara Nord — 17:25 Lugoj — 18:07 Cavaran — 18:31 Caransebes

P 9577 19:29 Caransebes — 19:47 Cavaran — 20:21 Lugoj — 21:48 Timisoara Nord

P 9576 19:26 Timisoara Nord — 20:47 Lugoj — 21:29 Cavaran — 21:48 Caransebes

P 9195 18:35 Drobeta Turnu Severin — 19:20 Orsova — 19:47 Baile Herculane — 22:07 Caransebes — 22:21 Cavaran — 22:46 Lugoj — 23:46 Timisoara Nord

Prezentare Constantin Daicoviciu (Căvăran)

Constantin Daicoviciu (fostă Căvăran) este o localitate în judeţul Caraş-Severin, Banat, România.

Geografie

Localitatea Constantin Daicoviciu este situată la poala sud-vestică a munţilor Poiana Rusca, în lunca Timişului la contactul a două depresiuni: cea a Caransebeşului şi câmpia-golf a Lugojului, în partea de nord a judeţului Caraş-Severin.

Relieful satului face trecerea de la zona de dealuri şi piemonturi la câmpie şi luncă. Teritoriul satului este plasat pe paralela de 45º30’latitudine nordică şi meridianul de 22º6’longitudine estică. Satul este străbătut de drumul european E94 (Bucureşti-Timişoara) iar paralel cu acesta trece şi magistrala feroviară Bucureşti-Timişoara, gara aflându-se la mai puţin de 1 km de centrul satului. La marginea estică a satului curge, de la sud la nord, râul Timiş ce primeşte, pe malul său drept, afluentul Vălişorul.

Istorie

Numele satului a cunoscut în decursul istoriei mai multe forme: Caran, Caaran, Cauran, Cavaran, iar documentele în care au fost menţionate au fost atribuite, adesea, de către unii specialişti, istoriei oraşului Caransebeş, aflat la distanţă de cca 15 km. Dacă statutul localităţii în secolele XIII-XVI este încă incert din punctul de vedere al istoricilor, săpăturile arheologice efectuate în anii 1940 în locul numit prin tradiţie “cetate”, în imediata apropiere a satului, au evidenţiat fără dubiu existenţa unei biserici medievale. În 1974 numele localităţii a fost schimbat în “Constantin Daicoviciu”.

Demografie

Astăzi satul are cca 200 case şi 800 locuitori, iar marea majoritatea a locuitorilor săi (peste 97%) sunt români de religie ortodoxă. In sat se afla o biserică ortodoxă zidită în anul 1844 şi repictată de curând. La 8 septembrie, de sărbătoarea naşterii maicii domnului, hramul bisericii, în sat începe ruga (nedeia): după slujba de vecernie la care se sfinţesc colaci şi alte alimente, goştii (oaspeţii) sunt primiţi la cină şi apoi invitaţi la joc (horă); petrecerea continuă şi în zilele următoare până în seara de 10 septembrie. In şcoala cu clasele I-VIII învaţă copiii din sat instruiţi de un corp de profesori calificaţi.

Economie si Turism

Fabrica de var, care a funcţionat în tot secolul XX, şi-a încetat activitatea, doar coşul din cărămidă, al cuptorului sau, înalt încât se zăreşte din depărtare, mai este în picioare (inclus, de altfel, şi pe stema localităţii). In prezent calcarul din cariera din dealul apropiat satului este valorificat, în mică masura, doar prin măcinare.

La intrarea în sat, pe partea stânga venind de la Timişoara, este amplasată SC Căvărănţana SA, care deţine spaţii de cazare precum şi un restaurant. Imprejurimile satului sunt pitoreşti, Timişul ofera oportunităţi de pescuit şi de baie în timpul verii, iar plimbările prin pădurea de pe dealuri, pe lângă Vălişor, sunt reconfortante. Fosta localitate Căvăran este centrul comunei Constantin Daicoviciu de care aparţin satele înconjurătoare: Zăgujeni, Prisaca, Mâtnicul Mare, Peştere şi Maciova.

Personalitati

Cea mai remarcabilă personalitate care s-a ridicat din sat, a fost, fără dubiu, academicianul Constantin Daicoviciu (1 martie 1898 – 27 mai 1973), profesor, istoric şi arheolog, rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Pentru cinstirea memoriei sale, în anul 1973, satului i-a fost atribuit numele său.

Surse: wikipedia.org si caransebes.net